Concluziile îngrijorătoare ale unui studiu UBB despre siguranţa copiilor în trafic. A cui e vina şi ce e de făcut
0
Peste 30% din părinţi nu folosesc un sistem de siguranţă auto pentru copii. Peste 32% din părinţi nu ştiu că există o lege privind siguranţa copiilor în maşină. 51% din copiii cu vârsta până la 3 ani nu sunt protejaţi corespunzător ca şi pasageri în maşină.
Siguranţa nu este o prioritate în România. Şi nu, nu este o glumă, românii nu au cultura siguranţei, este concluzia surprinzător de îngrijorătoare la care a ajuns cercetătoarea Diana Rus de la UBB în urma studiilor sale pe teme de politici publice. Pasionată de siguranţa copiilor, ea a iniţiat o cercetare de câteva luni, în 2013 şi 2014, la Cluj ale cărui concluzii ar îngrijora orice părinte de pe glob. Ideea studiului, numit „Siguranţa copiilor în maşină în Cluj-Napoca“, a apărut după o bursă la o universitate din SUA, ţară unde siguranţa nu e doar un cuvânt aruncat. Acolo se fac periodic studii care să arate cât de bine se folosesc metodele de siguranţă pentru copii şi ce poate fi îmbunătăţit.
„Studiul s-a replicat în China, apoi şi la noi. E primul studiu de acest gen din România, de utilizare a sistemelor de siguranţă“, spune Diana Rus.
În România, o treime din cei 768 de şoferii observaţi în studiu, majoritatea părinţi – nu folosesc un sistem de siguranţă pentru cei mici. Iar 32% (din cei 509 care au acceptat să răspundă şi la un chestionar) habar n-au că există o lege în acest sens. Comparativ, în statele dezvoltate ca SUA şi Danemarca nelămuririle părinţilor privind siguranţa copiilor le clarifică un om ce practică meseria de tehnician de siguranţă.
Studiul cercetătoarei a mai scos la iveală o altă realitate: 51% din copiii cu vârste între 0-3 ani, nu stau corect într-un sistem de siguranţă auto, ceea ce poate avea urmări grave în cazul unui accident, deşi 90% dintre aceştia (116 la număr) se aflau într-un scaun auto.
Diana Rus consideră că este prioritar introducerea mai multor politici publice în România care să schimbe în bine viaţa comunităţii. Rezultatele studiilor sale se vor concretiza într-o propunere menită să limpezească neclarităţile din legea ce stabileşte măsurile de siguranţă pentru copii. Propunerea va fi făcută împreună cu un inspectorat judeţean de poliţie. Iar pasul următor, în timp, va fi introducerea profesiei de tehnician de siguranţă şi la noi.
„Legea are norme de implementare de la începutul lui 2015, dar cuprinde doar normele europene care nu au fost adaptate la realităţile de aici. Nu se dau multe detalii. Nu este foarte clar pentru părinţi ce să folosească pentru siguranţa copilul şi cum, care e vârsta la care schimbi scoica cu scaunul. Dacă vrei să te informezi trebuie să mergi pe bloguri“, explică universitarul clujean.
O altă variantă de informare este cartea tehnică a maşinii. Iar o soluţie care să vină în completarea legislaţiei în vigoare, cu carenţele existente, este instruirea părinţilor şi a poliţiştilor.
41 de şcoli, grădiniţe şi centre comerciale
Studiul Dianei Rus cuprinde două părţi: una în care s-au observat cum e orientat scaunul auto pentru bebeluşi şi copii - cu faţa sau spatele la direcţia de mers, dacă e în faţă sau pe bancheta din spate, dacă părintele poartă ori nu centura, dacă adolescenţii până 17 ani poartă ori nu centura. A doua parte a cercetării a venit cu un chestionar în care s-a cerut acordul părinţilor pentru a participa la studiu prin adresarea câtorva întrebări. Adulţii au fost întrebaţi detalii despre copiii – vârsta, greutatea şi înălţimea pentru a putea stabili dacă sistemul de siguranţă ales este cel potrivit – în cazul celor care utilizează, dacă ştie că există o lege românească pe această temă şi alte întrebări care să arate motivaţia utilizării unui sistem de siguranţă sau barierele întâmpinate în utilizarea acestora.
Studiul de la Cluj poate fi un punct de pornire pentru clarificarea legii existente.
„E nevoie de o lege mai bună, mai clară, care să explice câteva detalii legate de folosirea scoicii sau a scaunului auto, până la ce vârstă a copilului, până la ce înălţime, greutate, cum ar fi bine să fie poziţionat scaunul - cu faţa sau cu spatele - iar aceasta nu e reglementat, deşi sunt cercetări ce arată cât de important e să fie poziţionat scaunul cu spatele spre direcţia de mers a maşinii. Povara nu trebuie să cadă pe părinţi şi pe poliţişti, ci să se explice clar fiecărei părţi ce are de făcut. Trebuie să vină cineva şi să te informeze clar dacă vrei cu adevărat să funcţioneze trebuie să gândeşti din mai multe puncte de vedere. Există un consiliu interministerial pentru siguranţă rutieră, dar nu am găsit niciodată un plan de lucru sau ce se face concret“, consideră cercetătoarea.
Părinţii chestionaţi i-au spus, în proporţie de 30%, că, ţinuţi în braţe în maşină copiii, s-ar afla în siguranţă. Lucru îngrijorător. Şi doar 15% dintre mamele şi taţii observaţi în studiu au utilizat scaunul auto pentru copii, cu spatele la direcţia de mers.
Politicile Comisiei Europene de siguranţă şi sănătate recomandă folosirea scaunului auto cu spatele spre sensul de mers cel puţin până la 15 luni. În schimb specialiştii în sănătate publică lărgesc perioada până la 4 ani subliniind că astfel scade de 5 ori riscul de traumatism sever în caz de accidente rutiere.
O posibilă explicaţie
„Cei care folosesc mijloace de siguranţă auto pentru copii o fac pentru siguranţă şi pentru că există o lege. Cei care nu folosesc scaunul rutier pentru copii nu conştientizează riscurile şi nu au cunoştinţele necesare. Mai e cazul celor care se lovesc de bariere financiare (n.r. un scaun auto pentru copil costă de la 500 de lei în sus)“, susţine cercetătoarea.
Concluziile acestui studiu se pot aplica în oraşele mari din ţară şi sunt o premisă în nevoia de a schimba ce nu e bine. Diana Rus intenţionează să lărgească această cercetare pe partea de cultură a siguranţei. „Ce reiese din mai multe studii pe care le-am făcut e că nu avem o cultură a siguranţei. Nu ne preocupă foarte mult siguranţa, nu e una dintre priorităţi“, afirmă ea.
Un alt exemplu care întăreşte declaraţia ei e faptul că în România – potrivit statisticilor existente – 49% dintre şoferi poartă centura şi 47% dintre pasagerii din dreapta.
„Avem rate destul de mici la utilizarea centurii. Suntem singura ţară din UE al cărui număr de accidente rutiere creşte, nu scade“, spune cercetătoarea.
De ce nu scade? Motivele, adaugă aceasta, ar putea fi infrastructura, modul în care e pusă în practică legea şi educaţia, un cuvânt frumos cu urmări pe măsură în funcţie de existenţa ori de lipsa lui.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
