Actorul Bob Rădulescu de la Cluj: „Am crescut între unguri. Doamne ferește să fi avut gospodăria mai prejos decât vecinii!“ VIDEO
0Actorul clujean Bogdan Rădulescu a povestit că în copilăria lui era întotdeauna o întrecere între ardeleni care să aibă gospodăria mai faină. Mama lui avea ambiția să nu se lase mai prejos decât vecinii unguri care aveau întotdeauna totul orânduit.
Bogdan Bob Rădulescu a vorbit la podcastul lui Radu Țibulcă despre ambiția gospodarilor din Ardeal, care se uitau mereu să nu-i întreacă vecinul în curățenie și bunăstare. Actorul a povestit că a crescut într-un cartier de case din Cluj-Napoca, unde avea mai mulți vecini maghiari.
„Casa noastră era între două case de familii de unguri, iar vis-a-vis era o casă de gabori. Mama, ardeleancă 100%, tot timpul ne zicea: „Uitați-vă bine în stânga și în dreapta și să nu dea Dumnezeu să fie mai curat la vecini și să ne facem noi de mândră minune... Vecinii noștri erau unguri. Dacă era măturat la tanti Racz, în fața porții, și la noi nu, ne mânca mama. Dacă primăvara o ieșit vecinul Zoli și și-a vopsit gardul, mama îmi dădea bani să iau vopsea și să vopsim și noi gardul. La noi, la ardeleni, era treaba asta, să ai gospodăria pusă la punct, că nu poți să te faci de rușine”, a povestit clujeanul.
„Ungurii au ceva în plus”!
Bob Rădulescu remarcă faptul că deși este român get-beget, apreciază și admiră concetățenii de altă naționalitate care au grijă de căminul lor, de gospodăria lor, de comunitatea lor. Actorul spune că a constatat acest lucru la vecinii unguri lângă care a crescut, la socrul său care a fost 100% ungur și la maghiarii cu care lucrează. „La ei lucrurile sunt orânduite, sunt oameni foarte gospodari”, recunoaște Rădulescu.
Rădulescu a amintit de problemele istorice, precizând însă că buna vecinătate este regulă nescrisă în Ardeal.
„Fiecare are răni de dus, și noi, și ungurii. Acum, ei sunt minoritari în Transilvania, dar au proprietăți, sunt cunoscuți, locuim și trăim împreună, soția mea este pe jumătate unguroaică”, a declarat el.
Bob Rădulescu a povestit despre vecinul Miși, care face varză murată, într-o grădină din mijlocul Clujului înconjurată de blocuri. „Miși, în mijlocul Clujului are o grădină de plîngi. Mama lui, în vârstă de aproape 90 de ani, taie varză în fiecare an și pune varză murată. În fiecare zi îl găsești în piața mare, vinde varză murată. Eu nu am cum să pun varză cum pune Miși. E o tradiție de familie. Miși încă face agricultură. Omul ăla are gospodăria pusă la punct, ungurii au fost și vor fi tot timpul oameni harnici. Iar diferența se poate vedea imediat după ce treci de granița cu Ungaria. Totul este îngrijit la ei, oamenii țin la locul lor”, este de părere actorul.
„Mă uit la satele ungurești și mă uit și la satele românești”
„Te duci un pic încolo, spre Ungaria, și treci prin satele ungurești, tati, îmi pare rău, sunt român, sunt ardelean, dar mă uit la satele ungurești și mă uit și la satele românești. Tati, nu suntem acolo. Îmi pare foarte rău că o zic, dar nu suntem acolo! Asta își pune amprenta asupra vieții. Să se uite oricine la clădirile lor, la bisericile lor, la cum au ei rânduiala făcută, sunt altfel de oameni!”, a povestit Bob. „Eu îs român 100%, n-aș vrea să fiu altceva”, a precizat el.
Bob susține că singura cale de a salva o națiune este educația: „Cred enorm de mult în educație, ca fiind singura care poate salva o națiune, exact tot lipsa educației o și îngroapă. Nu-ți trebuie dușmani externi. Lipsa educației! Educația se face acasă și de acasă începi. Fundația sunt părinții, care dacă sunt educați și vindecați ai șanse să izbutești în viață. Dacă destinul te alege să te arunce într-o familie frământată de lipsuri, neajunsuri, lipsă de educației, moarte emoțională. Ăia care comentează pe net este posibil să fie morți emoțional. Nu au empatie, niciun pic de emoție, niciun pic de responsabilitate, implicare”.
„Viața în România”
Bob Rădulescu a mai vorbit despre certurile permanente dintre influencerii din România.
„Am descoperit o poezie care definește cel mai bine viața în România. Aparține Magdei Isanos”, a spus actorul și a recitat-o.
Poezia se numește „Murim... ca mâine”:
„E-asa de trist să cugeți că-ntr-o zi,
poate chiar mâine, pomii de pe-alee
acolo unde-i vezi or să mai stee
voioși, în vreme ce vom putrezi.
Atâta soare, Doamne, atâta soare
o să mai fie-n lume după noi;
cortegii de-anotimpuri și de ploi,
cu păr din care șiruie răcoare...
Și iarba asta o să mai răsară,
iar luna tot așa o să se plece,
mirată, peste apa care trece -
noi singuri n-o să fim a doua oară.
Și-mi pare-așa ciudat că se mai poate
găsi atâta vreme pentru ură,
când viața e de-abia o picătură
între minutu-acesta care bate
și celălalt - și-mi pare neînțeles
și trist că nu privim la cer mai des,
că nu culegem flori și nu zâmbim,
noi, care-așa de repede murim.”
Bob Rădulescu a concluzionat filosofia sa de viață, rezumată în versurile poetei Magda Isanos: „Cum să mă cert cu un străin pentru ceva ce mâine nu va mai conta”.
Se încarcă comentariile...
