Povestea fascinantă a Anei Aslan, medicul care a descoperit tinereţea veşnică: „Nu se moare de bătrâneţe, ci de boală“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ana Aslan, medicul faimos în lume datorită descoperirilor sale care încetinesc procesul de îmbătrânire FOTO Adevărul
Ana Aslan, medicul faimos în lume datorită descoperirilor sale care încetinesc procesul de îmbătrânire FOTO Adevărul

Cel mai cunoscut medic geriatru român, care a inventat primul medicament capabil să întâzie procesul de îmbătrânire, obişnuia să spună că nu se moare de bătrâneţe, ci de boală. Pentru invenţia sa, Ana Aslan a ajuns celebră pe tot mapamondul şi a fost supranumită „Femeia care a învins bătrâneţea”.

A creat Gerovitalul H3, produs biotrofic  de origine românească, şi a înfiinţat primul institut dedicat luptei contra bătrâneţii şi bolilor vârstei a treia. A muncit 12 ore pe zi, a renunţat la viaţa personală şi a nu a regretat nicio secundă sacrificiul. „Eu nu trăiesc în trecut. Eu în general trăiesc în prezent şi viitor. Nu mă gândesc la trecut, nici măcar nu îmi amintesc de trecut. Cred că altă trăsătură care m-a ajutat este aceea că nu regret nimic. Aşa am fost în viaţă şi aşa sunt acum. Nu regret nimic, nici lupta pe care am avut-o, nici că sunt singură, nimic! Da, eu aşa sunt!” , aşa se descria Ana Aslan .

Primul institut din lume

Ana Aslan a inventat în 1952 Gerovitalul, un produs minune menit să combată bătrâneţea. Produsul a ajuns celebru în întreaga lume. Tot în 1952 a amenajat un institut dedicat problemelor vârstei a treia. Aceasta a fost prima instituţie din lume dedicată cercetării geriatrice. În 1952, Ana Aslan a primit premiul international si medalia "Leon Bernard", distincţie acordată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei.  În 1974 , institutul Anei Aslan s-a extins cu o secţie clinică nou.În 1980 cercetătoare a inventat, împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu, produsul geriatric Aslavital. Produsul a fost brevetat în 1980.

Pacienţi: regi şi şefi de stat

La clinica Anei Aslan au ajuns cele mai mari personalităţi ale vremii. În istoria medicinei româneşti niciun alt medic nu a fost atât de solicitat de oameni importanţi, de la regi, şefi de stat, scriitori celebri, vedete. Printre pacienţii Anei Aslan s-au numărat Pablo Neruda, Salvador Dali, Miguel Asturias, Charlie Chaplin,  Mareşalul de Gaulle, Indira Ghandi, Regele Arabiei Saudite, Generalul Franco, Mareşalul Tito, Marlene Dietrich, Lillian Gish, Aristotel Onasis, Jaqueline Kenedy, ltzack Shamir.

Datorită faimei şi cunostinţelor sale avansate în domeniu, Ana Aslan a deţinut mai multe funcţii, precum: membră a Academiei de Stiinţe 

din New York, a Uniunii Mondiale de Medicină Profilactică si Igienă Socială, a Societăţii Naţionale de Gerontologie din Chile, membră de onoare a Centrului European de Cercetări Medicale Aplicative, membră în Consiliul de Conducere al Asociaţiei Internaţionale de Gerontologie, preşedinta Societăţii Române de Gerontologie, consilier în Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Este numita membru titular al Academiei Republicii Socialiste România. 

De-a lungul întregii sale cariere de medic şi cercetător, Ana Aslan a primit nenumărate premii şi distincţii precum: „Merito della Repubblica, Commander Degree”, Italia (1969), „Medalia de Aur”, Nicaragua (1971), „Crucea de Merit, Clasa I a Ordinului de Merit”, Germania (1971), „Diploma de Profesor Extraordinar al Primului Curs Internaţional pentru Dezvoltare în Gerontologie şi Geriatrie”, „Cavaler al Ordinului Les Palmes Académiques”, Franţa (1974), „Ordinul De Orange Nassau” şi multe altele care au făcut-o celebră în lume.

A îngrijiot soldaţi în spatele frontului

Ana Aslan s-a născut la Brăila, pe 1 ianuarie 1897. A fost cel mai mic copil  al soţilor Sofia şi Margarit Aslan. Şi-a pierdut tatăl la 13 ani şi s-a mutat cu mama la Bucureşti. Aici a absolvit în 1915 ” Şcoala Centrală”. La vârsta adolescenţei visa să se facă pilot şi chiar a zburat cu un mic  aparat, tip Bristol - Coandă.  Când s-a decis să devină medic şi şi-a anunţat mama că vrea să urmeze cursurile Facultăţii de Medicină mama ei s-a opus. Sofia Aslan considera că medicina nu este o meserie potrivită pentru o femeie. Ca să-şi înduplece mama, Ana a intrat în greva foamei.

A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti între 1915 si 1922. În perioada Primului Război Mondial, Ana Aslan a îngrijit soldaţi în spitalele militare din spatele frontului de la Iaşi. După război s-a întors în Bucureşti şi a lucrat alături de neurologul Gheorghe Marinescu. A lucrat ca  preparator la clinica II din Bucureşti, unde şi-a pregătit teza  de doctorat. A lucrat la spitalele Filantropia, Institutul Clinico-Medical al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, Clinica Medicală din Timişoara şi  Spitalul CFR.  În anul 1949 a fost numită şef al  Secţiei de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucureşti.  A început să experimenteze  procaina în afecţiunile reumatice. Şi-a aplicat cercetarea pe cazul unui  student care era ţintuit la pat din cauza unei crize de artroză. Şi-a continuat mai apoi cercetările la un azil de bătrâni. Studiile şi cercetările sale  au relevat importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă.

Comuniştii i-au refuzat dorinţa

Ana Aslan a murit la 91 de ani  răpusă de boală. A fost convinsă că nu bătrâneţea a răspus-o, ci boala. Şi-a dorit să fie înmormântată creştineşte, cu preot şi să fie depusă alături de mama şi fratele ei.  Comuniştii i-au refuzat dorinţa. De la morga spitalului Elias unde a murit, a fost dusă la cimitirul Bellu, unde a fost înmormântată fără preoţi. Noaptea, pe mormânt, i s-a pus o cruce pe care a fost scris : Ana Vasilichia Aslan, 1897-1988.

Călăraşi



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite