Cum faci salata de icre perfectă. Secretul gustosului preparat, cât ulei se pune ca să nu se „taie“ sau să iasă înecate
0
Pentru gospodinele care doresc să încerce pregătirea salatei de icre acasă, regretatul gastronom şi jurnalist Radu Anton Roman prezintă paşii obligatorii care trebuie urmaţi pentru ca preparatul să iasă „ca la carte”. Secretul preparatului deosebit de gustos ne este dezvăluit într-una dintre lucrările dedicate gastronomiei româneşti, „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”.
Iată ce notează autorul despre acest preparat deosebit de bun: “Se oferă ornate cu feliuţe de măsline, eu pun şi pâine neagră, de secară, prăjită, iar paharelele şi şipurile de ţuică le congelez mai întâi.
Dar eu va propun niste icre-icre, aşa cum mănânc o dată pe an, de Crăciun, la Caraorman: pâine de cuptor (pâinea aceea ciudată a cazacilor Deltei, cu cartof, asemănătoare cu cea sud-ardelenească, care e la fel de fermă-fragedă), unsă cu unt şi icre de ştiucă, şi acoperită cu feliuţe transparente de ceapă, vodca. Gustul, parfumul icrelor sunt intacte, şi mult mai intense, mai savuroase decât înecate în crema groasă de ulei.
Ingrediente:
200 g icre de crap şi de ştiucă
200 g untdelemn
50 g miez de pâine albă
1 ceapă
1 jumătate de lămâie
Mod preparare
Seara:
Icrele de ştiucă se curăţă de pieliţe, se spală bine, să se desăreze, şi se pun la scurs într-un tifon o noapte, să se usuce perfect.
Dimineaţa:
Icrele de crap, curăţate de pieliţe, se freacă cu zeamă dintr-un sfert de lămâie
Se freacă icrele de crap, adăugând uleiul, puţin câte puţin, până se-ncheagă; se dau la rece, să se odihnească
Se toacă ceapa mărunt
Se înmoaie în apă 1 miez de franzelă, se stoarce, se freacă cu puţin untdelemn
Se amestecă icrele de crap cu cele de ştiucă, ceapa şi restul de zeamă de lămâie
Se ornează cu jumătăţi de măslină neagră
Taină: Icrele se bat, turnând câte puţin ulei ca să nu se “taie”.
Gazetarul, îndrăgostit de bucătărie
În cei 57 de ani de viaţă, Radu Anton Roman, gazetar, scriitor, realizator TV, vânător şi pescar sportiv, a publicat poezii, însemnări de călătorie, romane şi eseuri, fiind implicat în mai multe proiecte de televiziune şi publicaţii, dedicându-se din anul 1997 şi domeniului gastronomic.
În 1998, Radu Anton Roman a publicat una dintre cele mai importante lucrări recente ale gastronomiei româneşti “Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti” (Editura Paideia).
Vă recomandăm şi:
Cum se pregăteau pe vremuri cei mai buni mici: ingredientul care îi face pufoşi
Cum faci cei mai buni ardei umpluţi ca în Bucovina. Ingredientele secrete ale preparatului