Dronele foto-video au şanse să prindă din nou aripi
0
Un ordin care va intra în vigoare pe 20 februarie impune restricţii drastice pentru utilizatorii de drone teleghidate. Pasionaţii din acest domeniu au contraatacat, unindu-se într-o asociaţie pentru a-şi face vocea auzită mai bine.
În urma demersurilor făcute de ei, Ministerul Transporturilor şi-a declarat disponibilitatea de a purta discuţii, pentru adoptarea unor măsuri de corectare a ordinului restrictiv.
Vestea că Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a cerut reanalizarea ordinului prin care se impuneau restricţii drastice de utilizare a dronelor foto-video a fost primită cu un entuziasm reţinut de către utilizatorii acestor aparate de zbor de mici dimensiuni.
„Ne bucură faptul că ministerul îşi reconsideră poziţia faţă de acest subiect şi că este de acord să poarte discuţii cu noi pentru găsirea unei formule mai bune de lucru. Pe de altă parte, ne pare rău că nu a fost suspendată aplicarea prevederilor Ordinului nr. 8 până la revizuirea lui. Practic, în formula actuală, de la 20 februarie intră în vigoare restricţiile impuse de acest ordin”, ne-a declarat brăileanul Cătălin Voinea, unul dintre pionierii utilizării dronelor foto-video din România.
După cum se ştie, o reglementare controversată emisă de guvernanţi limitează drastic libertatea de acţiune şi de expresie a pasionaţilor de fotografie şi filmare aeriană. Este vorba despre Ordinul Ministrului Transporturilor nr.8/13.01.2014, privind stabilirea condiţiilor de operare în spaţiul aerian a aeronavelor civile motorizate, fără pilot la bord, publicat în Monitorul Oficial nr.50, din 21.01.2014. Concret, prin ordinul respectiv se stabileşte că, pentru ridicarea în aer a unei drone teleghidate trebuie cerută permisiunea autorităţilor aeronautice cu 45 de zile înainte şi trebuie completată o serie de formulare care, de fapt, încă nici n-au fost tipărite.
Ordinul Ministrului Transportului a fost publicat în Monitorul Oficial pe 21 ianuarie, urmând să intre în vigoare peste 30 de zile de la acea dată, mai exact pe 20 februarie a.c. Din acel moment, dronele foto-video de pe teritoriul României vor fi, practic, consemnate la sol. Evident, măsura a provocat o reacţie imediată a posesorilor de drone. În primă instanţă, s-au început demersurile pentru înfiinţarea unei organizaţii reprezentative. Astfel, cinci proprietari de drone din toată ţara, mai exact din Brăila, Braşov, Sebeş, Bucureşti şi Bacău, au pus bazele Asociaţiei Producătorilor de Film şi Fotografie Aeriană.
În numele acestei asociaţii aflată încă în formare, s-au formulat petiţii on-line şi au fost trimise memorii către autorităţi, cerându-se ca Ordinul nr. 8 să fie anulat, sau măcar modificat, în aşa fel încât să dispară restricţiile considerate aberante. "Lipsa unui pericol real pentru traficul aerian rezultă şi din faptul că, la nivelul Uniunii Europene, nu există reglementări, nici măcar pentru aeronavele fără pilot de mari dimensiuni, cu atât mai puţin pentru cele utilizate la noi în ţară, care au o masă de cel mult 15 kg", susţin petiţionarii.
Demersurile utilizatorilor de drone nu au rămas fără răspuns. În urmă cu câteva zile, Ministerul Transporturilor a emis un comunicat prin care îşi anunţă disponibilitatea de a purta discuţii pe marginea acestui subiect pentru a asculta punctele de vedere ale tuturor celor implicaţi şi a stabili unele măsuri de corectare a Ordinului nr. 8, care vor fi făcute publice ulterior. Cel desemnat să poarte aceste discuţii este secretarul de stat Constantin Matei, coordonator pe domeniul aviaţiei.
Pionierat cu drone foto-video pe malul Dunării
Brăileanul Cătălin Voinea este unul dintre primii români care, din pură pasiune, au deschis calea acestei tehnologii la noi în ţară. Prima dronă şi-a asamblat-o singur, în 2011, iar de atunci şi-a perfecţionat continuu aparatele zburătoare, investind totodată în aparatură foto-video de ultimă generaţie. În acest context, noile reglementări emise de Ministerul Transporturilor i se par nu doar aberante ci şi abuzive. "Practic, prin cerinţele impuse, devine imposibilă utilizarea dronelor, dacă ne gândim numai la faptul că n-ai cum să ştii cu 45 de zile înainte cum va fi vremea şi dacă vei putea ridica aparatul în aer", spune Cătălin Voinea.
Despre pasiunea acestuia s-au publicat reportaje ample în presa locală brăileană. "Maşinăria cu opt elice construită de Cătălin Voinea se poate ridica sute de metri de la sol şi, în momentul de faţă, este pregătită să facă faţă unei game foarte largi de cerinţe. Creatorii săi spun că o pot folosi pentru a fotografia sau filma obiective industriale ori terenuri agricole aflate în diferite stadii de creştere a culturii sau pentru a inspecta diverse structuri, cum ar fi clădiri foarte înalte sau coşuri de evacuare de tip industrial. Micul «OZN» poate fi folosit, însă, şi în domenii mai banale, precum fotografia de nuntă sau de eveniment", titra cotidianul local „Obiectiv -Vocea Brăilei”, în 2011, atunci când, împreună cu un prieten, Cătălin Voinea făcea primii paşi în domeniul fotografiei aeriene.
Între timp, băileanul a devenit unul dintre cei mai avansaţi posesori de drone aeriene din România. Drone ale căror structuri le proiectează singur, investind apoi în
componentele electronice pe care le asamblează, de asemenea, personal. Imaginile foto şi video surprinse de camerele montate pe aceste aparate i-au adus satisfacţii, atât pe plan personal, ca hobby, cât şi pe plan financiar, el colaborând cu diverşi agenţi economici din domeniul agricol, energetic sau industrial, care aveau nevoie de poze sau filmuleţe făcute din aer. "Imaginile mele au ajuns şi pe posturi de televiziune străine. Am colaborat, de exemplu, cu canalul «France 24», pentru filmarea unui reportaj privind siguranţa frontierelor naţionale", spune Cătălin.
"Din asociaţia pe care ne străduim să o înfiinţăm fac parte pasionaţi de fotografie şi filme aeriene care au reuşit realizări importante în acest domeniu. Îl avem, de exemplu, pe Edy Scheinder, de la Sebeş, un videograf care s-a remarcat cu un scurtmetraj premiat la Hollywood. De altfel, filmele realizate de noi, ca hobby, şi încărcate pe YouTube au acumulat sute de mii de vizualizări la nivel mondial, promovând România mult mai mult decât frunzuliţa lui Udrea. În acest context, este de neînţeles de ce se vrea desfiinţarea acestui domeniu de activitate, care în alte ţări se află în plină expansiune", ne-a mai declarat brăileanul Cătălin Voinea.
Se încarcă comentariile...
