Un monument „aminteşte” de ororile la care au fost supuşi evreii acum 70 de ani. Din părul evreilor se făceau cizme, iar cenuşa lor era transformată în îngrăşământ
0Marţi, la Bistriţa au fost marcaţi cei 70 de ani de la deportarea evreilor din Ardealul de nord, prin mai multe evenimente, dar şi prin dezvelirea unei plăci comemorative şi a unui monument.
Începând cu ora 10:00, în faţa Gării Bistriţa-Nord s-a desfăşurat ultima ceremonie dintre cele 11 din Transilvania de nord, care vin să marcheze cei 70 de ani de la deportarea şi exterminarea evreilor. A fost aleasă Gara Bistriţa-Nord pentru că aceasta s-a numărat printre gările de unde au plecat evreii spre Auschwitz şi Birkenau în luna iunie a anului 1944.
Chiar la intrare în gară, care este în proces de modernizare, a fost amplasată o plachetă comemorativă, care aminteşte de ororile din 1944. Pe aceasta stă scris:
„În lunile mai şi iunie 1944, 131.639 de evrei bărbaţi, femei şi copii din Transilvania de nord, aflată sub ocupaţie fascistă a regimului hortyst au fost deportaţi de către jandarmeria hortystă şi predaţi autorităţilor naziste. Aproape toţi au fost exterminaţi. Din Gara Bistriţa au fost deportaţi în zilele de 2 şi 6 iunie 5981 de evrei. Fie ca memoria acestei tragedii să rămână vie ca un avertisment pentru generaţiile viitoare.”
Potrivit lui Radu Bellu, în Gara Bistriţa, evreii au fost îmbarcaţi eşalonat, asta pentru că trenurile care aveau prioritate erau cele cu care pleca armata germană. Până la destinaţie nu a existat gară principală de oprire unde să nu se fi dat jos cadavre din vagoanele cu evrei.
„Foştii dumneavoastră concetăţeni au ajuns îngrăşământ natural în aceste două locuri (n.r. Germania şi Polonia). V-am spus asta ca să ştiţi până unde poate să ducă nebunia unui om şi a unui grup de oameni care a declanşat această tragedie unică ce se numeşte Holocaust, dorinţa de a distruge un întreg popor”, a făcut cunoscut vicepreşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Paul Schwartz. După ce evreii erau arşi, cenuşa lor era pusă în saci, care mai apoi ajungeau cu titlu gratuit la agricultorii nemţi şi contra cost la cei din Polonia.
De asemenea, tot ce era aur în gura celor care ajungeau la Auschwitz, era smuls cu forţa şi ajungea la banca nemţească. Radu Bellu a mai făcut cunoscut un detaliu care subliniază cruzimea regimului hortyst. Potrivit acestuia, toate cizmele pentru ofiţerii şi subofiţerii de pe submarinele germane erau făcute din păr de om, provenit de la evrei.
Autorităţile judeţene şi locale au ţinut să marcheze ororile din `44 şi cu ajutorul unui monument realizat de sculptorul Mircea Roman, care a fost amplasat la intrarea în curtea Staţiunii Pomicole Bistriţa.
Nici această locaţie nu a fost aleasă întâmplător, pe locul unde acum funcţionează Staţiunea Pomicolă regăsindu-se unul dintre puţinele ghetouri în aer liber din Europa, unde au fost ţinuţi mai bine de o lună evreii din Bistriţa-Năsăud, înainte să pornească spre Auschwitz.
Înainte să fie amenajat ghetoul, în locaţia cu pricina a funcţionat Ferma Stamboli. Ghetourile din Bistriţa şi respectiv Dej au fost singurele din Europa care au fost amenajate sub cerul liber.
„Hortyştii în lupta lor acerbă de a distruge evreimea, ca să le poată crea totuşi condiţii să îi poată duce la Auschwitz au scos căzile de baie din locuinţele acestora şi în acele căzi de baie le-au făcut mâncare. În 3 şi 6 iunie, au fost deportaţi 6000 de evrei. 300 au decedat în acest ghetou şi au fost înmormântaţi în două gropi comune” a declarat Fredi Deac, preşedintele Comunităţii Mozaice din Bistriţa-Năsăud.
La eveniment a fost prezent şi Hans Georg Franchy, preşedintele asociaţiei săseşti Bistritz Nosen, care a susţinut unul dintre cele mai emoţionante discursuri, care a smuls aplauze, dar şi lacrimi.
„Pentru mine a fost o obligaţie morală să fiu astăzi prezent. Am venit să cer iertare în numele meu personal pentru fapta care a lovit atât de crunt populaţia evreiască. Îmi cer iertare pentru ceea ce au făcut ai noştri”, a declarat Hans Georg Franchy.
Vă mai recomandăm:
Bătuţi, lăsaţi fără apă, mâncare şi asistenţă medicală, aşa erau trataţi evreii internaţi la ferma Staboli, care era situată la doar câţiva kilometri de Bistriţa. Peste 6.000 de evrei din judeţ au fost internaţi în ghetou, parte din ei găsindu-şi sfârşitul din cauza condiţiilor vitrege.
În prezent, în Bistriţa-Năsăud mai există doar 18 evrei, în ciuda faptului că înainte să fie duşi în lagărele naziste erau câteva mii. Sinagoga existentă în Bistriţa, construită în 1856 a fost transformată în centru multicultural, găzduind concerte, expoziţii şi chiar filme, în timp ce multe din cimitirele unde se odihnesc evreii au fost transformate în grădini, folosite pentru a cultiva castraveţi sau varză.
Se încarcă comentariile...
