Poliţistă de la Înmatriculări, filmată de zeci de ori cum ia mită în sediul instituţiei. Pedeapsa: cu suspendare
0O poliţistă de la un Serviciu Public Comunitar Permise şi Înmatriculări a transformat activitatea pe care o desfăşura la locul de muncă într-o afacere personală.
În schimbul facilitării eliberării numerelor de înmatriculare, femeia a luat mită de zeci de ori în perioada 2018 - 2019.
Anchetatorii au probat 24 de fapte de luare de mită prin instalarea unui camere de luat vederi care a înregistrat activitatea infracţională a acesteia. Femeia (Adina A.) a fost condamnată definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare, hotărârea fiind pronunţată la Curtea de Apel Alba Iulia pe data de 17 iunie 2022.
Agenta de poliţie a fost monitorizat de către ofiţerii Serviciului Anticorupţie, monitorizare care s-a derulat pe parcursul a aproape zece luni, poliţista fiind reţinută pentru 24 de ore în martie 2019. Aceasta lucra în sistem din 2008.
Din procesele-verbale de redare a materialului probator care a rezultat din supravegherea video în mediul ambiental a femeii, precum şi din interceptarea telefonică a acesteia, a rezultat că funcţionarul public pleca în mod frecvent cu bani acasă, obţinuţi ilegal, prin prestarea în mod preferenţial de servicii de înmatriculare auto şi de eliberare numere de înmatriculare.
Femeia cu domiciliul în Hunedoara facilita serviciile de înmatriculare pentru anumiţi clienţi, fiind surprinsă sustrăgând ştampila de la birou şi ducând-o acasă, scoţând din poşetă sau plase la începerea programului de lucru înscrisuri în legătură cu înmatricularea, predând numere de înmatriculare de la domiciliu, din portbagajul maşinii, la sediul RAR sau pe stradă, ducând acasă numere de înmatriculare sau preluând folii cu cereri multiple de înmatriculare de la cunoscuţi fără ca aceştia să deţină procuri notariale.
La locul său de muncă, în timpul programului de serviciu, femeia era contactată telefonic de anumite persoane pentru care desfăşura activitate preferenţial. Alţi clienţi au fost suprinşi venind la biroul inculpatei cu teancul de folii îndosariate, cuprinzând cereri multiple de înmatriculare, cu înscrisurile aferente şi bani sau agentul de poliţie cobora cu acte şi numere de înmatriculare la clienţii săi, întâlnindu-se în afara instituţiei sau pe holurile acesteia.
Revoltată pentru că a fost descoperită
Ultima faptă a fost înregistrată în 24 martie 2019 când a fost înregistrată video în timp ce îşi introducea în portmoneu un nou teanc de bani, după verificarea încasărilor.
„În acest context, cu prilejul constatării infracţiunii flagrante, procurorul i-a cerut inculpatei să indice sumele de bani pe care şi le-a introdus ilegal în portmoneu. A declarat că a introdus în portmoneu suma de 450 de lei, sumă de bani pe care a scos-o din portmoneu, formată dintr-o bancnotă de 200 de lei, două bancnote de 100 de lei şi o bancnotă de 50 de lei. Ulterior, inculpata a declarat că o parte din aceşti bani reprezintă banii personali şi că a luat doar 150 de lei din încasări, pentru a-şi cumpăra perdele, bani pe care urma să-i depună la loc”, se precizează în rechizitoriul Parchetului.
Din procesele verbale de redare a materialului probator rezultate din interceptarea telefonului femeii a reieşit că aceasta, atât în timpul serviciului, cât şi în afara programului, era contactată telefonic de diferite persoane, pentru a le facilita serviciile de înmatriculări auto.
Într-o convorbire telefonică interceptată de anchetatori, femeia se plângea că doar ea a fost prinsă: „Păi nu ştiu acuma ce vrei să fac? Că fapta-i comisă... Acuma fapta-i comisă …Ce să mai faci?... trebuie să-mi construiesc apărarea şi atât”. „Deci clar e făcută pentru mine, că altfel îi lua pe toţi! Ai înţeles? Îi lua pe toţi, că toţi… pe toţi îi lua, cum zic eu! Îi lua pe toţi!!!”.
„Acest «modus operandi» folosit de către inculpată, denotă o sfidare a normelor legale, impunând aplicarea unei pedepse ferme şi descurajante. Persistenţa de care inculpata a dat dovadă în acţiunile sale convinge Curtea că aplicarea unei pedepse mai reduse este insuficientă pentru atingerea scopului preventiv şi educativ al măsurii de constrângere, fiind vădit disproporţionată faţă de comportamentul de manieră penală urmat în situaţiile date. Amploarea acestui fenomen infracţional justifică, după cum s-a subliniat mai sus, pedepse ferme şi descurajante, apte să contribuie la reeducarea persoanei condamnate şi la prevenirea comiterii unor astfel de infracţiuni”, se precizează în hotărârea definitivă a instanţei din Alba Iulia.