VIDEO Teodor Meleşcanu, preşedintele Comisiei de Apărare a Senatului României: România, victimă colaterală în „războiul” Bush-Obama

Teodor Melescanu

Teodor Meleşcanu spune că ţara noastră decontează disputele dintre fosta şi actuala Administraţie de la Casa Albă pe tema aşa-ziselor închisori secrete ale CIA din afara graniţelor SUA

După ani buni petrecuţi în diplomaţie, Teodor Meleşcanu ştie şi înţelege multe lucruri, însă nu se grăbeşte să spună chiar totul. Mai lasă şi celor care îl ascultă posibilitatea de a descoperi, pas cu pas, ceea ce se întâmplă cu România, într-o lume din ce în ce mai agitată.

În dialogul pe care vi-l oferim astăzi, am vorbit, în principal, despre contextul internaţional în care „se mişcă" ţara noastră, chiar dacă agenda publică este parazitată de lupte politice şi de pseudoştiri mondene. Mai ţine Europa, în formula actuală? De ce apare, periodic, povestea cu „închisorile secrete ale CIA" din România? Ce fel de relaţie vrem să avem cu Rusia? Iată teme fundamentale pentru viitorul României, pierdute din câmpul vizual de către presa românească şi, implicit, de către public.

CARTE DE VIZITĂ

- Teodor Meleşcanu s-a născut la 10 martie 1941, la Brad (Hunedoara).
- A absolvit Facultatea de Drept (1964).
- Este doctor în ştiinţe politice şi drept internaţional al Universităţii din Geneva (1973).
- Înainte de 1989, a lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe pe care l-a şi condus după Revoluţie (1992-1996).
- A înfiinţat şi a condus Alianţa pentru România (ApR), partid desprins în 1997 din PDSR. ApR a fuzionat în 2002 cu PNL.
- A fost ministru al Apărării Naţionale şi al Justiţiei (interimar) în cabinetul Tăriceanu (2007-2008).
- Este senator PNL de Prahova.

„România riscă să intre şi să rămână într-o zonă gri a UE"

George Radulescu: Mai ţine Uniunea Europeană?

Teodor Meleşcanu: Prima urgenţă, dacă vorbim de politică europeană, este menţinerea euro. Eu cred că, pentru noi, obiectivul trebuie să fie în continuare aderarea la zona euro, însă fără a ne grăbi şi fără a mai face erorile pe care le-am făcut la admiterea în Uniunea Europeană. Eu consider că trebuie să aderărăm la zona euro, în momentul în care economia românească va fi pregătită.

George Radulescu: Deocamdată asta pare a fi o utopie...

Teodor Meleşcanu: Deocamdată, păstrarea unei monede naţionale ne oferă nouă nişte pârghii suplimentare.

George Radulescu: De control...

Teodor Meleşcanu: De control şi de relansare economică prin jocul ratei de schimb şi prin alte mijloace bancare: inflaţie, dobânzile la creditele de la bănci. Deci, este un instrument absolut indispensabil pentru a depăşi această perioadă.

George Radulescu: Uniunea Europeană, în formula actuală, pare să nu mai dureze. Se întrevede marginalizarea statelor non-euro...

Teodor Meleşcanu: Acum aţi dat şi o explicaţie. Nu cred că la ora actuală se pune problema supravieţuirii Uniunii Europene. Ea este un mecanism care s-a creat, care conferă tuturor statelor, şi celor mai dezvoltate, şi celor mai puţin dezvoltate, avantaje foarte mari. Spre exemplu: libera circulaţie a mărfurilor, a oamenilor, a capitalurilor, a serviciilor. Este, într-adevăr, o piaţă mai mare. Dar, pericolul real, la care v-aţi referit şi dumneavoastră, nu e legat de Uniunea Europeană ca atare, ci de evoluţia UE spre o structură cu două viteze. Astfel, vom avea un grup de ţări care sunt membre euro, membre Schengen, care au politici comune privind inflaţia, privind deficitul balanţei ş.a.m.d., şi o a doua zonă de ţări care sunt cumva „de mâna a doua", într-o zonă gri. Acesta este pericolul cel mai mare şi, tocmai de aceea, eu consider că fără un program de relansare economică şi numai prin reduceri de cheltuieli, România riscă să intre şi să rămână, o perioadă de timp, într-o asemenea zonă de gri. Ăsta ar fi un lucru, după părerea mea, care ar contraveni fundamental intereselor noastre de bază, naţionale.

Fără un program de relansare economică şi numai prin reduceri de cheltuieli, România riscă să intre şi să rămână, o perioadă de timp, într-o asemenea zonă de gri.

„În lume se vehiculează sume enorme de bani"

George Radulescu: Ne mai vede cineva cu ochi buni în Europa de azi?

Teodor Meleşcanu: România rămâne o ţară atractivă din punct de vedere al pieţei pe care o reprezentăm pentru mărfurile altor state din Uniunea Europeană. Este o piaţă atractivă. N-avem încă rezultatele recensământului de anul acesta, dar suntem totuşi o populaţie care se învârteşte undeva între 18 şi 20 de milioane de oameni, plus cei care trăiesc în străinătate.

George Radulescu: Se pare că am rămas sub 20 de milioane...

Teodor Meleşcanu: Dar este o piaţă mare... România este într-o situaţie oarecum specială în Uniunea Europeană. Suntem cea mai mare ţară a Uniunii Europene dintre ţările mici şi cea mai mică dintre ţările mari. Rămânem o ţară atractivă, dar cu o singură condiţie: piaţa este atractivă nu numai prin numărul populaţiei, ci şi prin capacitatea de consum a populaţiei. Ceea ce implică, din punctul nostru de vedere, creşterea puterii de cumpărare. Acum, pe lângă acest argument pe care-l avem, eu cred că România este şi o ţară interesantă pentru investiţii. Interesantă pentru investiţii întrucât mai avem şi ceva resurse, avem o poziţionare foarte bună şi, până la urmă, singurul efort pe care trebuie să-l facem e să oferim o legislaţie predictibilă. Corupţia trebuie să fie redusă până la limite care sunt acceptabile şi în ţările occidentale şi trebuie să avem o justiţie funcţională pentru a oferi toate avantajele posibile unor potenţiali investitori în România. Acest lucru va face din noi o ţară mai interesantă decât suntem acum.

George Radulescu: Ca diplomat cu experienţă, explicaţi-ne puţin contextul extern în care evoluează România.

Teodor Meleşcanu: Măsurile adoptate de guvern, de control al deficitului bugetar, au avut un impact bun. Dacă însă aceste măsuri nu vor fi urmate de programe foarte concrete de relansare economică, România nu va deveni interesantă, nici măcar pentru investitori. Mâna de lucru ieftină, condiţiile pe care le avem nu pot să ţină loc de o anumită predictibilitate a politicii româneşti, mai ales în materie economică. Bani sunt. La ora actuală, în lume se vehiculează sume enorme de bani. Există un interes de investire a lor.

George Radulescu: Numai că trebuie să ştii să le atragi...

Teodor Meleşcanu: Dacă România ar şti să le atragă, şi mai ales să dea o imagine foarte clară de soliditate, de ţară în care interesele fundamentale sunt sprijinite larg, ar putea să devină foarte atractivă, ceea ce nu este la ora actuală.

George Radulescu: Nu este şi nici nu a arătat că poate fi...

Teodor Meleşcanu: Din păcate.

România trebuie să dea o imagine foarte clară de soliditate, de ţară în care interesele fundamentale sunt sprijinite larg.

„Rusia şi România au interese complementare"

George Radulescu: Cât mai valorează astăzi „celebra" axă Bucureşti-Londra-Washington?

Teodor Meleşcanu: Sunt două elemente. Primul este că înseşi aceste state - SUA şi Marea Britanie - au dificultăţile lor majore cu care se confruntă. Al doilea aspect, la fel de important, este faptul că, la ora actuală, acest tip de axă este mai degrabă politic şi militar. Dacă el n-are şi o componentă foarte importantă economică, de transfer de tehnologie, de informaţii, nu îşi duce până la capăt menirea. Tocmai de aceea, după părerea mea - şi acest lucru s-a făcut la ultima vizită în Statele Unite a preşedintelui Băsescu -, aceste parteneriate trebuie să mute accentul. Noi, iniţial, când am spus „parteneriat strategic" ne-am orientat mai degrabă spre zona militară şi de securitate. Aceste parteneriate strategice trebuie să fie într-adevăr extinse în zona economică şi să căutăm posibilităţile de a folosi bunul renume pe care-l avem prin participarea la operaţiuni de menţinere a păcii.

George Radulescu: Prin aceste parteneriate strategice am vrut să ieşim din orbita Rusiei. Asta a fost o chestiune asumată inclusiv la nivelul populaţiei.

Teodor Meleşcanu: Eu cred că această chestiune este rezvoltată în termeni foarte clasici. România a ieşit din orbita Rusiei. Calitatea noastră de membră a Uniunii Europene şi a NATO consacră, de fapt, acest statut diferit pe care-l are România. Ceea ce nu înseamnă deloc că noi ar trebui să privim cu indiferenţă, sau uneori chiar cu ostilitate, relaţiile cu Rusia.

George Radulescu: Dar ce vrem noi de la Rusia? Ce ar trebui să vrem?

Teodor Meleşcanu: Marea problemă este că nu prea ştim ce vrem de la Rusia sau, oricum, nu ni s-a explicat foarte clar. Din punctul meu de vedere, relaţia cu Rusia trebuie să fie bazată pe nişte elemente extrem de concrete. Primul este că aceasta are un impact asupra securităţii şi stabilităţii României şi a zonei de proximitate. Suntem totuşi la frontiera estică a NATO. Doi: din punct de vedere economic, Rusia şi România au interese complementare. Însă baza trebuie să fie construirea unei noi relaţii, care să pornească de la poziţia foarte clară că România aparţine unui alt sistem politic şi militar - cel vest-european. Relaţia cu Rusia trebuie pornită de la acest punct şi cu respectarea preocupărilor Rusiei în toate domeniile, dar cu accent pe zona economică. Problema complicată este că, în Rusia, încă şi astăzi, relaţiile politice au o influenţă foarte mare - ca să nu spun că uneori le condiţionează - asupra relaţiilor economice. Ori, noi la acest punct stăm foarte slab. De ce? Nu realizăm, de la preşedintele României până la ministrul de Externe, că într-o ţară cum este Federaţia Rusă totul se contabilizează. Iar declaraţiile pe care le facem uneori dau semnale incoerente. Suntem importatori de materii prime şi de energie, suntem exportatori de produse manufacturate, este clar că există un interes. Avem o capacitate de producţie agricolă mare, există interes pe piaţa rusă, tot aşa cum există şi la noi interes pentru sursele de energie. Dar, întotdeauna ţi se pun în faţă o serie de declaraţii... Sigur că avem şi probleme istorice, e adevărat.

George Radulescu: Probleme istorice nelămurite încă...

Teodor Meleşcanu: Probleme care, dacă nu vom reuşi să trecem peste ele... Ele vor fi rezolvate până la urmă.

George Radulescu: Implicarea României în Republica Moldova irită atât de mult Moscova?

Teodor Meleşcanu: Mă rog, este posibil. Nu cred că implicarea noastră, ci sprijinul foarte ferm pe care-l dăm integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Aici este „cuiul lui Pepelea" şi eu cred că lucrul cel mai important ar fi o discuţie foarte deschisă pe această temă. România nu are niciun fel de pretenţii teritoriale şi nici de altă natură. Evident că există o dorinţă a tuturor românilor de a se reuni, de a trăi în acelaşi stat, dar aceasta nu se realizează prin mijloacele clasice, tradiţionale.

George Radulescu: De recucerire...

Teodor Meleşcanu:...cu război, recucerire, anexare de teritorii, ci prin integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, într-un spaţiu de democraţie, de libertate şi de prosperitate economică. Să nu uităm că orice iniţiativă de politică externă trebuie explicată, trebuie prezentată aşa cum este, pe înţelesul oamenilor, pe înţelesul partenerilor noştri din Uniunea Europeană, pe înţelesul celorlalte state - Rusia, Ucraina, state care trăiesc în zona noastră. Dacă nu facem acest lucru există riscul ca interpretările să fie de multe ori deformate, şi din partea aceea, şi din partea noastră.

Problema complicată este că, în Rusia, încă şi astăzi, relaţiile politice au o influenţă foarte mare - ca să nu spun că uneori le condiţionează - asupra relaţiilor economice.

„România, la mijloc «în războiul» dintre administraţiile Bush şi Obama"

George Radulescu: Recent, nişte jurnalişti germani au susţinut că ar fi descoperit aşa-zisele „închisori ale CIA" în România. Este cumva o intoxicare venită pe filieră ex-sovietică?

Teodor Meleşcanu: Mi-e greu să spun... Nu am toate datele necesare, am discutat cu echipa de jurnalişti germani, în calitatea mea de fost membru al Comisiei pentru investigarea acestor alegaţii privind existenţa unor închisori secrete ale CIA în România. N-am toate elementele să vă spun dacă e albă sau e neagră. Ceea ce este foarte clar pentru mine este că România are un interes major ca în această problemă să se facă lumină. Pentru că toate aceste bănuieli, alegaţii, care apar au un efect negativ asupra noastră. Or, eu vreau să vă asigur, şi i-am asigurat şi pe jurnaliştii germani, că interesul nostru, al parlamentarilor, este să facem lumină, indiferent care va fi rezultatul acestei „lumini". Asta cu o singură condiţie: să avem nişte elemente care să ne permită să redeschidem o asemenea anchetă. În momentul în care va exista un minim de dovezi, un minim de elemente care să ne permită să redeschidem o anchetă, eu voi fi primul care va cere mandat să investigăm aceste dovezi. Dar, deocamdată, ele nu există.

George Radulescu: E ciudat... Toate aceste zvonuri apar fără o bază materială, iar noi părem a fi prinşi la mijloc într-un război mult mai mare, în care n-am fost nici măcar parte, între cele două blocuri strategice.

Teodor Meleşcanu: Da. E un război mult mai mare, nu e numai un război între blocuri, din păcate. Am impresia că este un război şi în interiorul Administraţiei americane, între Administraţia democrată şi fosta Administraţie republicană, care este acuzată de practici ce violau drepturile omului. Deci, din acest punct de vedere, suntem într-adevăr într-o situaţie delicată. De aceea vă spun că singura apărare pe care noi putem s-o avem foarte concret este să ne manifestăm deplina deschidere în a cerceta orice elemente apar şi să venim cu un răspuns pentru a pune capăt acestor speculaţii.

George Radulescu: Imaginea României este afectată în continuare, chiar dacă nu apar probe.

Teodor Meleşcanu: Imaginea noastră este afectată şi lucrul cel mai delicat este faptul că acuzaţia se menţine la un nivel de zvonuri, de bârfe, de declaraţii, pe care le-au spus unii, pe care nu le mai găseşti. Acesta cred că este un element în plus care să ne determine să cerem clarificarea lucrurilor. Şi asta am şi făcut: „Aveţi ceva, aveţi vreo declaraţie dată în faţa unui tribunal, a unui notar? Daţi-ne-o şi vă promitem că avem toată deschiderea să o examinăm".
În legătură cu concluziile noastre am informat Biroul Permanent al Senatului, fără să apară nişte elemente noi. Doar, aşa, că „se spune", că „unii zic"... Este, într-adevăr, un lucru care ne afectează imaginea şi care apare, în mod ciudat, din când în când.

George Radulescu: Şi pe care îl decontăm...

Teodor Meleşcanu: Da. E şi greu să înţelegem de ce, de unde, care sunt interesele fundamentale aici. Dar vă asigur că, orice va apărea, va fi tratat cu toată deschiderea şi transparenţa pentru a ajunge la un rezultat foarte clar şi a închide această problemă. Sunt responsabil - răspund, nu sunt responsabil - trebuie să punem capăt, totuşi!

George Radulescu: Credeţi că i-am enervat foarte tare pe ruşi cu scutul antirachetă?

Teodor Meleşcanu: Eu cred că poziţiile Rusiei referitoare la instalarea unor elemente ale scutului antirachetă în România ţin mai degrabă de dialogul şi echilibrul dintre Washington şi Moscova. Nu privesc direct România.

George Radulescu: Cu alte cuvinte, ruşii „ţipă la noi" ca să audă americanii?

Teodor Meleşcanu: Da. Sigur, au argumente în regândirea echilibrului de forţe între cele două mari puteri. Scutul antirachetă din România, de la Deveselu, din punct de vedere tehnic nu este capabil să intercepteze, aşa cum se prezintă el la ora actuală, rachete intercontinentale care ar putea fi folosite într-un eventual conflict - să sperăm că nu se va ajunge la asta! - între Federaţia Rusă şi Statele Unite, sau oricine altcineva. E vorba de mijloace de interceptare pentru rachete cu rază medie de acţiune, la altitudini mai joase, nu de cele care ies în spaţiul extraatmosferic şi care cad ulterior pe ceilalţi. Deci, ele nu afectează echilibrul de forţe. Argumentul Rusiei este că sistemele antirachetă, de fapt, diminuează credibilitatea arsenalului lor. Sigur că, dacă ai o sută de rachete, din care 80 au toate şansele să fie interceptate, tu, de fapt, nu ai 100, ci 20 cu o şansă de a trece. Dar, repet, e vorba de un dialog, de o negociere la nivel înalt. Ambasadorul american a spus că, în paralel cu eforturile care se vor face mai departe pentru continuarea programului, va exista şi un dialog pe aceste teme între Statele Unite şi Federaţia Rusă, dialog care sperăm să mai reducă din aceste asperităţi.

George Radulescu: Care ar trebui să fie proiectul nostru naţional, astăzi?

Teodor Meleşcanu: Proiectul nostru ar trebui să aibă câteva elemente foarte clare, pornind de la calitatea noastră de membri ai NATO şi ai Uniunii Europene - să ne confere statutul de punct de legătură între aceste structuri şi zona estică şi de sud. România ar trebui să-şi asume şi să joace aceste rol. Acesta ar trebui să fie un proiect naţional, cu componentă politică şi militară, dar şi cu o componentă de tranzit - energie, securitate, aprovizionare, care ar face din România, din nou, un centru de interes.

Am impresia că este un război şi în interiorul Administraţiei americane, între Administraţia democrată şi fosta Administraţie republicană, care este acuzată de practici ce violau drepturile omului.

„Lumea aşteaptă de la USL soluţii alternative"

George Radulescu: Recent aţi declarat că „domnul Crin Antonescu nu ştie să-şi apropie oamenii care nu-i împărtăşesc opiniile". Vă menţineţi punctul de vedere?

Teodor Meleşcanu: Nu e vorba de un punct de vedere. E o constatare. Pentru că sunt oameni care reprezintă ceva pentru Partidul Naţional Liberal şi care nu s-au mai regăsit printre vocile autorizate ale partidului. Nu au o poziţie care să le permită asta. Acum, ca să fiu foarte sincer, şi eu, şi alţi colegi nu ducem lipsă de funcţii. Domnul Tăriceanu e liderul grupului parlamentar din Camera Deputaţilor, eu sunt preşedintele Comisiei de Apărare a Senatului. Probabil că a fost şi un calcul de a împărţi cât mai mult. Fiind în Opoziţie, evident că nu sunt foarte multe poziţii de ocupat. Şi a fost, probabil, şi acest calcul. Cel puţin aşa mi s-a explicat.

George Radulescu: Mulţi se întreabă dacă n-ar fi fost mai bine pentru liberali să meargă separat, nu în formula USL.

Teodor Meleşcanu: Fără nicio îndoială, o participare individuală la alegerile locale şi la alegerile generale ne-ar fi conferit, zic eu, şanse mai bune de a avea o reprezentare mai importantă în organele locale şi în Parlament. Pentru că, aşa, ca să mă exprim foarte popular, „cărţile" nu le facem noi, ci actuala majoritate parlamentară. Singura noastră şansă era de a face o alianţă care să ne dea garanţia că putem realiza un scor de peste 51% şi să ne permită să jucăm un rol în viitoarea guvernare. Nici noi, individual, nici Partidul Social Democrat nu poate, pe sondajele de acum, să realizeze un asemenea scor. USL a fost, de fapt, o decizie care a pornit de la un obiectiv comun asumat, acela de a realiza un scor ca să putem ajunge la guvernare.

George Radulescu: Aveţi, din câte se vede, şi incidente de parcurs. Excluderea din PSD a lui Mircea Geoană va afecta baza electorală a USL?

Teodor Meleşcanu: Va trebui să vedem. Eu, sincer vă spun, am pornit întotdeauna de la un punct de vedere extrem de simplu şi anume că problema dintre domnul Geoană şi PSD este o problemă internă a dânşilor. Noi, în calitate de colegi de alianţă, am adoptat decizia de a merge împreună, de a ne exprima solidaritatea şi de a merge împreună cu Partidul Social Democrat pe aceste teme. Nu am avut noi iniţiativa şi nici nu am considerat că trebuie să ne manifestăm altfel decât prin sprijinirea poziţiilor PSD. Acum, sincer, personal îmi pare rău, regret că nu s-a putut ajunge la o soluţie pe care să o accepte şi domnul Geoană, şi liderii PSD, în cadrul aceleiaşi echipe.

George Radulescu: Credeţi că domnul Geoană ar fi fost dispus la o formulă de compromis sau a jucat totul pe o carte?

Teodor Meleşcanu: Asta este una dintre marile probleme. Din câte se pare, domnul Geoană nu a fost dispus la o formulă de compromis. Dar e o realitate politică pe care trebuie s-o înţelegem, anume că, la adoptarea acestei decizii, domnul Geoană nu a avut sprijin politic din partea niciunui grup parlamentar. Acum, evident că asemenea acţiuni nu au o rezonanţă electorală deosebită, ca să mă exprim elegant, pentru că, în fond, lumea aşteaptă de la noi să vadă care sunt soluţiile alternative pe care le propunem la actuala guvernare.

George Radulescu: Soluţii care nu prea există...

Teodor Meleşcanu: Proiectele au fost şi ele elaborate în cadrul unor comisii, sunt în curs de elaborare, dar dincolo de proiecte, care, de obicei, sunt mai detaliate, e vorba de mesaj. Ori, în această perioadă, cele mai puternice mesaje şi mai credibile, pe care noi le putem da, sunt cele pe marginea proiectului legii bugetului de stat. Pentru că, până la urmă, bugetul de stat este expresia cea mai clară a acţiunii politice a guvernului în viitorul an. Dincolo de retorică, de lozinci, de propagandă, acolo se vede cel mai clar ce resurse se alocă, pe ce priorităţi se merge. Nu ştiu care va fi impactul. Totul va depinde de faptul dacă din PSD vor mai fi oameni care vor pleca.

Regret că nu s-a putut ajunge la o soluţie pe care să o accepte şi domnul Geoană, şi liderii PSD, în cadrul aceleiaşi echipe.

„PSD şi PNL trebuie să aibă candidaturi comune absolut peste tot"

George Radulescu: Ar avea şanse un nou partid, în contextul politic actual?

Teodor Meleşcanu: E greu de spus... O nouă formaţiune, în contextul politic actual, e foarte dificil să-şi facă loc pe o piaţă care este deja foarte, foarte aglomerată. Iar comasarea alegerilor care este foarte posibilă...

George Radulescu:...chiar iminentă...

Teodor Meleşcanu:...iminentă, da, evident că va dezavantaja partidele care nu au candidaţi comuni. Chiar şi la nivelul Uniunii Social Liberale eu cred că, în momentul când se va conveni comasarea alegerilor, va trebui să revedem şi protocolul, în sensul că, pentru mine, soluţia cea mai logică ar fi aceea de a avea candidaturi comune absolut peste tot. Dacă ai alegeri comune, e foarte dificil când ai un buletin pentru senator, un buletin pentru deputat, un buletin pentru preşedintele Consiliului Judeţean, un buletin pentru membrii Consiliului Judeţean, un buletin pentru primar şi un buletin pentru membrii Consiliului local, aşadar e foarte greu să-ţi închipui că lumea va vota altfel decât „pe linie". E greu de crezut. Noi executăm, la ora actuală, „exerciţii impuse", pentru că nu noi stabilim regulile jocului. Dar, în funcţie de regulile jocului, trebuie să ne adaptăm.

George Radulescu: Stânga e fărâmiţată acum, în vreme ce pe dreapta eşichierului politic românesc pare a evolua singur PDL. Liberalii şi-au diluat componenta de Dreapta...

Teodor Meleşcanu: Sigur, la nivelul retoricii, putem discuta foarte mult. Dar eu cred că lucrurile trebuie judecate după ofertele politice concrete. Dacă vă uitaţi pe oferta economică, veţi vedea că există elemente ale politicii liberale foarte pregnante. E adevărat că pe componentele sociale există elemente aduse de PSD. E, până la urmă, o îmbinare a celor două viziuni, cu obiectivul foarte clar de a încerca să acoperim o parte foarte mare şi din electoratul de Dreapta, şi din cel de Stânga. În perioada care urmează, România chiar are nevoie de o politică foarte liberală în materie economică şi, în acelaşi timp, aceasta trebuie însoţită de măsuri de protecţie socială. Gradul de sărăcie este foarte mare.

George Radulescu: Ceea ce va urma din punct de vedere economic în 2012-2013 nu este de natură a ne linişti. Lumea se gândeşte cum vor fi plătite pensiile şi salariile, după momentul alegerilor.

Teodor Meleşcanu: Aici e o discuţie, după părerea mea, foarte simplă. Ca să poţi avea programe sociale este nevoie să ai dezvoltare economică, este nevoie ca economia să aducă bani la bugetul de stat.

George Radulescu: Deci, înainte de a fi social-democrat trebuie să fii liberal...

Teodor Meleşcanu: Trebuie să fii liberal. Şi eu cred că guvernul Tăriceanu a dovedit că se poate face acest lucru, cu toate erorile de care nimeni nu este scutit. Am dovedit că într-un mandat de patru ani se pot dubla salariile şi se poate dubla punctul de pensie.

George Radulescu: Să fim serioşi, asta într-o anumită conjunctură favorabilă...

Teodor Meleşcanu: Dar vreau să vă spun încă un lucru. La noi în sat e o vorbă: „Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă şi-n traistă". Dacă te uiţi la criză doar ca la o problemă gravă pe care n-o poţi soluţiona decât prin tăieri succesive de salarii, de venituri, de cheltuieli, atunci într-adevăr criza devine un fel de sperietoare pentru toată lumea şi te duce la fund. Dar dacă te uiţi la criză ca la o posibilitatea pe care România o are, în calitatea sa de membră a Uniunii Europene, atunci poţi exploata o asemenea criză. Unul dintre cele mai simple exemple este cel al maşinii Logan. Într-o Europă în care economia stagnează sau se restrânge, cererea pentru produse de o calitate acceptabilă şi cu preţuri foarte mici, îţi conferă un avantaj foarte mare. Nu e un secret pentru nimeni că acest lucru s-a întâmplat cu Dacia. Acelaşi lucru se poate întâmpla cu agricultura, dacă vor fi investiţii din partea statului şi o creştere a veniturilor populaţiei.

George Radulescu: USL nu oferă deocamdată nimic pe aceste componente...

Teodor Meleşcanu: Programul economic are mai multe elemente foarte concrete, inclusiv de reducere a contribuţilor sociale.

Noi (n.r. USL) executăm, la ora actuală, „exerciţii impuse", pentru că nu noi stabilim regulile jocului.

„În 2004 am venit cu cota unică, acum venim cu reducerea TVA"

George Radulescu: La alegerile din 2004, PNL a venit cu un mesaj concret: cota unică de impozitare. Lumea ştia că leagă acel program - în mod cert mult mai detaliat, al Alianţei „Dreptate şi Adevăr" - de acest obiectiv. Acum, USL nu are o linie de forţă pe care să meargă...

Teodor Meleşcanu: USL are în continuare cota unică, la care se adaugă viziunea de reducere a acestei cote pentru anumite categorii sociale. Aceasta nu a fost niciodată abandonată şi e unul din punctele cele mai importante pentru care ne-am bătut. Cota unică înseamnă să nu depăşeşti un anumit platfon care să descurajeze lumea să plătească impozitele. Dacă, în plus la asta, aşa cum propunem şi noi, dai anumite avantaje, e o ofertă extrem de clară. Doi - reducerea TVA este, de asemenea, o ofertă foarte clară în programul economic al USL.

George Radulescu: Credeţi că veţi putea face asta după ce veţi lua bilanţurile, odată ajunşi la guvernare?

Teodor Meleşcanu: Absolut. Dacă vă aduceţi aminte, şi în momentul în care am ieşit cu cota unică principala critică era că vom prăbuşi bugetul de stat şi că nu vom mai reuşi să facem încasări. S-a dovedit că am făcut mai multe încasări decât înainte. Acelaşi lucru se va vedea şi cu TVA. Orice economie, pentru a se mişca, nu are decât două posibilităţi: fie creşterea pieţei interne, fie încurajarea exportului. Din punctul nostru de vedere, aceştia sunt cei doi piloni care pot să ne permită un program de relansare economică. Reducerea TVA, cota unică de 16% şi reducerea pentru anumite categorii a impozitului pe salariu vor avea un efect cumulat de creştere a puterii de cumpărare a populaţiei, ceea ce înseamnă crearea unei pieţe mai mari pentru economia românească. Pentru că suntem în Uniunea Europeană...

George Radulescu: Deocamdată...

Teodor Meleşcanu: Deocamdată, ce-i drept. Dar să ştiţi că e un lucru interesant: Uniunea Europeană este singura organizaţie internaţională unde nu există mecanism de retragere sau de excludere din Uniune.

George Radulescu: După alegerile de anul viitor, va reuşi clasa politică românească să se recredibilizeze?

Teodor Meleşcanu: Clasa politică românească se poate recredibiliza numai în măsura în care un număr tot mai mare de oameni, care nu au făcut politică sau care se ţin departe de politică de frică să nu calce în politică şi să le miroasă foarte urât pantofii, se vor implica. Depinde foarte mult credibilizarea clasei politice de creşterea nivelului electoratului nostru, care va fi capabil să aleagă nu pentru o pungă de plastic cu nu-ştiu-ce în ea, ci pentru încrederea pe care o are în omul care se oferă să-i facă viaţa mai bună. Este un proces care va continua, dar care va lua ceva timp. Recredibilizarea depinde şi de viteza cu care ne mişcăm noi.

Reducerea TVA, cota unică de 16% şi reducerea pentru anumite categorii a impozitului pe salariu vor avea un efect cumulat de creştere a puterii de cumpărare a populaţiei.