REPORTAJ Crăciunul speranței și brazii care transformă visurile copiilor în realitate
0De 24 de ani, la Festivalul Brazilor se naște un Crăciun al speranței, țesut din solidaritate, generozitate și din visurile unor copii pentru care fiecare răsărit aduce o luptă cu neajunsurile.
În Sufrageria Regală a Muzeului de Artă al României, timpul pare să se fi oprit într-o altă epocă. Pereții, încărcați de istorie și măiestrie artistică, poartă amprenta eleganței clasice, iar lumina caldă a candelabrelor îmbracă încăperea într-un auriu blând. Aici, în fosta reședință regală, a avut loc pe 27 noiembrie și pe 5 decembrie o pledoarie pentru copiii defavorizați ai României și șansa lor la un viitor mai bun.
Durere, neputință și speranță
Organizată pe 27 noiembrie, conferința premergătoare galei Festivalului Brazilor de Crăciun, organizat de Asociația Salvați Copiii, a fost preambulul evenimentului în urma căruia, de 24 de ani, sute de mii de copii au șansa la o viață mai bună. „Ești om și vezi atâta durere, iritare, neputință și atâta lipsă de interes din partea autorităților, te cuprinde un sentiment foarte, foarte dur“, a declarat Andreea Raicu, una dintre gazdele galei organizate pe 5 decembrie, în cadrul căreia au fost strânse fonduri în valoare de un milion de euro. Imagini desprinse parcă din România secolelor trecute ne apar în minte: case mici, cu acoperișuri prin care ploaia își face loc, sobe stinse înainte de miezul nopții, mese goale și copii care își scriu temele la lumina unei lumânări. „Nu e ușor pentru colegii noștri – asistenți sociali, psihologi, educatori – să intre în aceste locuri. Pleci încărcat, zdrobit pe dinăuntru“, a mai adăugat Andreea Raicu. În fapt, jumătate dintre copiii cu care lucrează Asociația Salvați Copiii provin din familii care au un venit lunar de până în 400 de lei, iar un sfert dintre familii au venituri cuprinse între 400 și 600 de lei pe lună. De asemenea, diferențele dintre mediul urban și cel rural sunt greu de ignorat și reflectă o prăpastie profundă. Situația este alarmantă – zeci de mii de copii absenți din sistemul de învățământ obligatoriu și procente îngrijorătoare care arată că o parte dintre cei care încep școala nu reușesc să o și termine.
O șansă reală
Cristian, un băiat de 12 ani, este unul dintre cei șapte copii ai unei familii care locuiește într-o casă închiriată, cu doar trei camere. Deși spațiul este prea mic pentru o familie atât de numeroasă, iubirea părinților umple fiecare colț. Mama și tatăl lui muncesc zi-lumină, dar banii nu ajung niciodată pentru tot ce ar avea nevoie. „La școală îmi era greu să ridic mâna, nu aveam încredere în mine, dar de când vin la Salvați Copiii, am învățat că pot mai mult. Acum, când ridic mâna în clasă, știu răspunsul. Doamna învățătoare mi-a spus că e mândră de mine. Mulțumesc că m-ați ajutat să vin la școală și să învăț“, este mesajul pe care l-a transmis Cristian organizației. Andreea, o fetiță de 10 ani, poartă zilnic în spatele unui zâmbet frumos efectele unui accident care a afectat-o, însă, înconjurată de dragostea familiei, „micuța noastră luptătoare nu renunță“, a declarat Gabriela Alexandrescu, președintele executiv Salvați Copiii. „Anul acesta a fost frumos la Salvați Copiii. Când mă doare capul, doamna învățătoare știe ce să facă ca să mă simt mai bine. Chiar dacă nu pot să țin minte tot ce învăț la școală, aici nimeni nu se supără pe mine. Doamna învățătoare mi-a spus că pot să citesc când nu pot să îmi fac temele. Mulțumesc pentru tot“, este mesajul transmis de Andreea, o fetiță care pășește mai încet decât alții, dar care nu renunță. Pentru ea, ajutorul primit înseamnă mai mult decât cărți sau caiete, înseamnă încrederea că poate învinge. Cristian, Andreea și alți mii de copii sunt, de fapt, sufletul acestui festival. Fără brazii licitați, fără mâinile întinse care îi ajută, drumul lor ar fi mult mai întunecat.
Un brad ca o îmbrățișare
„Weekend Adevărul“ a discutat cu Paul Cioc, marketing manager Hahaha Production, despre bradul pe care l-au conceput anul acesta: „Ne-am gândit la ceva ce are toată lumea nevoie, dar de care uităm de multe ori: îmbrățișările. Studiile spun că avem nevoie de cel puțin opt îmbrățișări pe zi pentru a ne simți bine. Așa că am venit noi cu prima: bradul care te îmbrățișează“. De la distanță, creația lor pare o operă modernă: o foaie de aluminiu, îndoită cu grijă, îmbrăcată în catifea moale și catifelată. Apropiindu-te, însă, conceptul prinde viață. Bradul te îmbrățișează – la propriu. Este mai mult decât un obiect decorativ – este un simbol al reconectării, o invitație la gesturile simple care aduc liniște și căldură. „Crăciunul înseamnă să fii împreună“, continuă el. „Îmbrățișarea asta, fie că e de la un părinte sau de la un prieten, poate face diferența. Și mulți dintre copiii pentru care luptăm aici nu au parte de acest sentiment de siguranță și căldură. Tocmai de aceea, prin acest brad, ne dorim să vorbim și despre sănătatea mentală, despre nevoia de a fi prezenți, în viețile lor, dar și unii pentru alții“.
De asemenea, am discutat și cu Ioana Chereji, Head of Communications UNTOLD Festival, al căror brad a fost licitat în 2023 cu 100.000 de euro: „Anul viitor celebrăm 10 ani de UNTOLD, iar bradul nostru reprezintă această călătorie incredibilă. Am ales să construim un brad compus din 10 piese unice, fiecare simbolizând câte o ediție a festivalului. Fiecare piesă e un portal către amintiri, către energia și bucuria aduse fanilor noștri“. Creația celor de la UNTOLD este un simbol al continuității și al comunității, fiind realizată dintr-o combinație îndrăzneață de metal, sticlă și lemn, o reprezentare abstractă și modernă. Detaliile gri și texturile mixte oferă un contrast neașteptat, dar armonios, inspirat din estetica marilor scene de festival. Ioana adaugă cu mândrie: „Bradul este despre fanii noștri, cei care ne dau energia și sensul. La final, Crăciunul e despre a aduce oamenii împreună, iar noi, prin muzică și prin acest gest, ne dorim să fim parte din binele pe care îl construim aici“.
Totodată, arhitectul Omid Ghannadi, designerul unuia dintre cei mai apreciați brazi ai ediției, ne-a vorbit despre importanța simplității și întoarcerea la esențe: „Soția mea mi-a spus anul acesta: «Omid, oamenii sunt obosiți, sunt speriați. Trebuie să faci un brad simplu, clasic, așa cum e în casele noastre». Și așa s-a născut bradul natural, cu crengi simple, recompuse“. Bradul lui Omid este o întoarcere la autenticitate, o amintire a vremurilor când un Crăciun însemna liniște, miros de cetină și familie adunată în jurul bradului. Este un omagiu adus naturii, dar și un semnal de alarmă: „Cred că trebuie să ne gândim mai mult la sustenabilitate. Sărbătorile nu trebuie să fie despre risipă. Un brad natural, reconstruit din crengi, poate fi la fel de frumos și mult mai prietenos cu mediul. Este un gest mic, dar simbolic, prin care arătăm că putem avea grijă de natură și, implicit, de viitor“.
Educația – șansa la un viitor mai bun
Ediția a 24-a a Festivalului Brazilor de Crăciun a dovedit, încă o dată, că solidaritatea poate transforma vieți. Într-o seară în care arta și generozitatea s-au împletit, cei 23 de brazi unicat, creați de artiști și designeri renumiți, au devenit simboluri ale speranței, reușind să adune suma impresionantă de un milion de euro. Acești bani le vor oferi celor 15.000 de beneficiari din medii defavorizate o șansă reală la educație și un viitor mai bun. Printre cei mai licitați brazi ai serii au fost „Apărătoarea Viselor“ semnat de Doina Levintza, „Cheers“ realizat de Omid Ghannadi și Le Store și „Magia Crăciunului: Jobenul Fermecat“, realizat de Salvați Copiii cu sprijinul Ștefaniei Mircea. Mai mult decât o gală caritabilă, Festivalul Brazilor de Crăciun a fost o pledoarie pentru bine, educație și responsabilitate colectivă.
Un Crăciun generos cu planeta
Încă de la sfârșitul lunii noiembrie, orașele îmbracă haine de sărbătoare: vitrinele magazinelor strălucesc sub mii de luminițe, străzile sunt împodobite cu ghirlande festive, iar în casele oamenilor, brazi împodobiți cu globuri colorate și beteală transformă fiecare colț într-o mică poveste de iarnă. Însă, dincolo de această imagine idilică, se ascunde o realitate mai puțin strălucitoare: munții de deșeuri care apar odată ce farmecul sărbătorilor se stinge. Iar statisticile sunt alarmante: peste 25% din deșeurile anuale sunt generate în perioada sărbătorilor de iarnă. De asemenea, doar în Marea Britanie, în perioada sărbătorilor, se generează 3 milioane de tone de deșeuri, fiind o creștere cu 30% față de restul anului, iar 13.350 de tone de sticlă ajung aruncate, deși ar putea fi reciclate, agravând astfel impactul asupra mediului. În fiecare an, în România, zeci de mii de brazi naturali sunt tăiați și folosiți pentru câteva săptămâni, pentru ca apoi să fie aruncați. Ambalajele cadourilor, ghirlandele și decorațiunile contribuie la criza ecologică pe care o ignorăm prea ușor în goana după perfecțiunea Crăciunului.
O alegere responsabilă: bradul
Un Crăciun mai responsabil începe cu alegerea unui brad sustenabil. Brazii naturali în ghiveci sunt o alternativă ecologică tot mai populară, deoarece pot fi replantați după sărbători, însă trebuie aleși cu grijă – au nevoie de rădăcini sănătoase pentru a putea fi ulterior replantați într-un mediu adecvat pentru a supraviețui și a contribui la regenerarea naturii. Cine alege un astfel de brad nu doar că se bucură de mirosul autentic al cetinii, dar este darnic și față de natură, oferindu-i înapoi ceea ce îi aparține. Totodată, o alternativă sunt și cei realizați din crengi reciclate, carton sau materiale recuperate care, dincolo de faptul că sunt ecologici, pot fi o adevărată operă de artă spectaculoasă, așa cum este și bradul realizat de Omid Ghannadi. Însă, dacă alegerea unui brad artificial pare mai potrivită, este esențial ca acesta să fie unul de calitate, care poate fi reutilizat minimum zece ani. Deși este din plastic, faptul că rezistă atât de mult și poate fi refolosit îl face totuși o opțiune mai prietenoasă cu mediul.
Materiale naturale
În loc să ne umplem casele cu decorațiuni din plastic care vor sfârși, inevitabil, în gropile de gunoi, putem opta pentru decorațiuni realizate din materiale naturale. Lemnul, hârtia reciclată, materialele textile, ceramica și sticla sunt alternative ecologice, care oferă o aură autentică sărbătorilor, precum și un omagiu adus părinților și bunicilor noștri care păstrau cu sfințenie decorațiunile din aceste materiale, transformându-le în moșteniri de familie. Globurile din lemn pictate manual, ornamentele parfumate din scorțișoară și conuri de brad sau feliile uscate de portocală creează o atmosferă caldă, fără a afecta mediul, iar un brad decorat cu materiale naturale nu doar că arată spectaculos, dar și transmite o lecție despre simplitate și respect pentru natură.
Pentru cei care iubesc să își pună amprenta personală, decorațiunile DIY (Do It Yourself) reprezintă soluția perfectă. Crearea ornamentelor acasă, alături de familie, poate transforma pregătirea Crăciunului într-un moment autentic de conectare. De exemplu, ghirlandele din materiale textile vechi sau globurile realizate din hârtie reciclată sunt nu doar ecologice, ci și unice, aducând o notă specială bradului și casei.
Ambalajele festive, deși atrăgătoare, sunt adesea greu de reciclat, mai ales când conțin sclipici sau folii laminate. O alternativă simplă și elegantă o reprezintă hârtia reciclabilă și tehnica japoneză furoshiki, prin care cadourile sunt împachetate în materiale textile refolosibile. Această soluție nu doar că reduce risipa, dar oferă cadourilor o notă sofisticată și eco-friendly. Evitarea ornamentelor și a ambalajelor care conțin sclipici este un pas mic, dar important pentru un Crăciun sustenabil. În locul acestora, putem opta pentru materiale naturale și cadouri realizate local, cu ambalaj minim. Totodată, cadourile tip experiență – precum abonamente la teatru, excursii sau cursuri – sunt o opțiune fără risipă, una care are potențialul de a schimba destine.
Un dar pentru natură
Un pas esențial pentru un Crăciun mai verde este reciclarea responsabilă. Brazii naturali, în loc să fie aruncați la gunoi, pot fi colectați și transformați în compost sau biomasă, oferind solului o resursă valoroasă. Crearea unor puncte de colectare în comunități pentru brazi sau decorațiuni vechi poate încuraja oamenii să adopte practici mai prietenoase cu mediul. Hârtia de ambalaj, atunci când este reciclabilă, trebuie colectată separat, iar decorațiunile din anii trecuți pot fi reutilizate sau donate, prelungindu-le astfel viața. Gesturile mici, precum refolosirea ornamentelor și colectarea selectivă, pot avea un impact major atunci când sunt asumate la nivel colectiv. Astfel, un Crăciun sustenabil nu înseamnă renunțarea la tradițiile care ne aduc bucurie, ci reinterpretarea lor într-o cheie responsabilă. Un Crăciun mai conștient este, în esență, o sărbătoare a generozității – nu doar față de cei dragi, ci și față de viitorul pe care îl construim împreună.
Se încarcă comentariile...
