Orice mască de protecţie poate fi de ajutor împotriva răspândirii noului coronavirus. Un cercetător american explică de ce este bine să le purtăm
0
Măştile de protecţie de orice fel ajută la reducerea riscului de infectare cu noul coronavirus şi contribuie semnificativ la aplatizarea curbei răspândirii virusului SARS-CoV-2, arată un cercetător american. O măsură de protecţie în plus este un factor de risc în minus e de părere dr. Sui Huang de la Institutul de Biologie Sistemică din Seattle, SUA.
Omul de ştiinţă Sui Huang argumentează că orice formă de protecţie în plus – fie că e vorba despre o mască profesională, chirurgicală sau chiar artizanală – înseamnă un risc în minus de a contacta virusul.
„Bineînţeles că nicio mască de protecţie – că e vorba despre cele cu standardul N95 al Administraţiei SUA pentru Protecţia Muncii sau despre cele chirurgicale – nu asigură o filtrare de 100%. Dar o protecţie imperfecă a acestor măşti nu înseamnă că ele sunt inutile, aşa cum un pahar care nu e plin nu poate fi considerat un pahar gol”, spune cercetătorul. Sui Huang e de părere că autorităţile din SUA nu încurajează cetăţenii să poarte măşti de protecţie pentru a preîntâmpina dispariţia lor de pe piaţă în detrimental cadrelor medicale.
Prof. dr. Sui Huang este certetător american în bilologie moleculară de la Institutul de Biologie Sistemică din Seattle, o organizaţie non-profit care propune o abordare interdisciplinară în cercetare reunind, pe lângă biologi, şi matematicieni, fizicieni şi programatori.
Dr. Huang a publicat un răspândirii noului coronavirus.
Aplatizarea curbei infectărilor cu SARS-CoV-2
Chiar „aplatizarea curbei” infectărilor nu este un scop absolut, ci unul relative, spune dr. Huang. De aceea, mijloacele pentru atingerea acestui scop nu pot fi unele judecate în termeni absoluţi.
Răspândirea noului coronavirus are loc mai ales prin atingere, strănut sau tuse. În cazul expectoraţiilor, picăturile mai mari decât aerosolii ( aburii respiraţiei, particule atât de mici încât plutesc în aer) se ajung la o distanţă de până la 3 metri.
Aerosolii, în schimb, sunt particule atât de mici încât sunt purtaţi de curenţii de aer la o distanţă mult mai mare. Altfel spus, în spaţii închise disiparea particulelor este invers proporţională cu dimensiunea şi greutatea lor: cu cât ele sunt mai mari, cu atât distanţa este mai mică.
Diferenţe între factorul de protecţie al măştilor
Măştile profesionale cu standardul N95 sunt denumite astfel deoarece filtrează 95 la sută din particulele de aerosoli. Măştile chirurgicale nu sunt concepute cu un astfel de standard.
Particulele mai mari de 10 micrometri rămân blocate la nivelul superior al aparatului respirator, iar cele mai mici de 10 micrometri ajung în plămâni, la nivel alveolar, acolo unde are loc schimbul de gaze (oxigenul este reţinut, iar dioxidul de carbon este eliberat).
Astfel, doar măştile N95 filtrează eficient aerul inspirat şi împiedică pătrunderea în plămâni a pariculelor de aerosoli, pe când măştile chirurgicale împiedică doar pătrunderea particulelor mai mari de 10 micrometri în aparatul respirator superior (nas, gură, trahee). Doar că acest lucru îl fac cu mai puţin succes şi măştile artizanale, confecţionate din bumbac sau hârtie suprapusă (cum sunt măştile contra prafului).
Un studiu efectuat de cercetătorii Marianne van der Sande, Peter Teunis, Rob Sabel de la Institutul de Sănătate Publică din Olanda au descoperit că măştile N95 filtrează 99% din toate felurile de paricule, iar cele chirurgicale filtrează de patru ori cantitatea de particule faţă de cele existente în mediul ambiental. Asta înseamnă că, în teorie, cele artizanale ar putea avea capacitatea de a filtra de trei ori cantitatea de particule existente în aer.
Unde are loc infectarea
De aceea, cercetătorul Sui Huang pune în balanţă cifrele şi ridică problema: ce impact ar putea avea purtarea oricărui fel de mască de protecţie în contextul răspândirii noului coronavirus, în măsura în care scopul este aplatizarea curbei celor infectaţi? Unul semnificativ, aşa cum rezultă din calculele făcute de către cercetători.
Înmulţirea virusului la nivelul mucoasei nazale sau la nivelul laringelui este cea mai frecventă cauză de infectare, iar protejarea căilor respiratorii devine astfel cheia pentru a limita şi a minimaliza raspîndirea acestuia.
„Din punct de vedere biologic, protejarea căilor respiratorii de particulele mari – care chiar dacă nu ajung în plămâni pot contribui la infectare cu SARS-CoV-2, deoarece ajung în sistemul respirator superior – ar putea fi cea mai bună măsură de precauţie. De aceea, măştile chirurgicale sau chiar măştile artizanale – cele de schi, cele contra prafului sau o banală eşarfă – oferă o mai mare protecţie faţă de cum susţineau autorităţile iniţial. O mască N95 este de preferat însă. Practic, măştile chirurgicale sau cele artizanale pot în cel mai rău caz să nu ajute la nimic, dar în cel mai bun caz ar putea ajuta la aplatizarea curbei de răspândire a virusului”, conchide cercetătorul.
Se încarcă comentariile...
