Motivarea judecătorului care a suspendat anularea alegerilor prezidențiale: „Curtea Constituţională a comis un exces de putere”
0Alexandru Vasile, judecătorul Curții de Apel Ploiești, susține că hotărârea prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat alegerile din anul 2024 este „nelegală”, invocând mai multe argumente, potrivit motivării deciziei.
Magistratul subliniază că Hotărârea prin care CCR a anulat alegerile din 2024 „este un act administrativ cu caracter normativ”, ceea ce ar justifica judecarea sa de către o secție de contencios-administrativ.
„Curtea Constituţională nu pronunţă decizii general obligatorii, ci pronunţă hotărâri”
„În prezenta cauză, Curtea constată că actul contestat este reprezentat de Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, publicată în Monitorul Oficial nr.1231 din 06.12.2024, această hotărâre fiind emisă de Curtea Constituţională în exercitarea atribuţiei prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, conform căruia Curtea Constituţională «f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului». În exercitarea acestei atribuţii, în concordanţă cu prevederile Constituţiei României mai sus menţionate şi ale art. 11 alin. (1) pct. B, lit a) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu pronunţă decizii general obligatorii, ci pronunţă hotărâri, actul contestat în prezenta cauză purtând denumirea de «hotărâre»”, se menționează în motivare.
În ceea ce privește suspendarea executării Hotărârii prin care CCR a anulat alegerile din 2024, judecătorul invocă mai multe „motive de nelegalitate”.
Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă, se referă la faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, „Curtea Constituţională a comis un exces de putere”.
De asemenea, judecătorul susține că CCR nu se putea sesiza din oficiu pentru a anula alegerile din 2024. Un alt „motiv de nelegalitate” invocat de judecător este că CCR a dat decizia de anulare a alegerilor „cu încălcarea termenului până la care ar fi putut fi pusă în discuție” această posibilitate.
„În prezenta cauză, pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor cum prevăd dispoziţiile menţionate, anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituţională după ce procesul de votare pentru turul II începuse, fără a aştepta închiderea votării şi cu încălcarea propriei hotărâri anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin”, potrivit motivării citate.
În plus, mai arată judecătorul, „odată ce fusese validat turul I, Curtea Constituțională putea anula numai turul al II-lea”. Un alt „motiv de nelegalitate” invocat ar fi că CCR a decis anularea alegerilor cu „încălcarea condițiilor (...) necesare”.
Judecătorul a mai subliniat că „anularea procesului electoral (...) din anul 2024 creează o perturbare posibilă gravă a funcționării autorității publice reprezentate de Președintele României, din perspectiva afectării reprezentativității României pe plan extern”.
„Curtea Constituţională a exercitat suveranitatea poporului român în nume propriu”
În motivare mai este subliniat că prin anularea alegerilor „se aduce atingere principiului securității raporturilor juridice”, dar și a Suveranității „ca principiu constituțional”.
„Curtea Constituţională a exercitat suveranitatea poporului român în nume propriu, impunând poporului român un Preşedinte neales, numit de chiar Curtea Constituţională, cu încălcarea gravă a prevederilor Constituţiei României, deşi, potrivit art. 142 alin. (1), Curtea Constituţională ar fi trebuit să fie garantul supremaţiei Constituţiei”, se mai arată în motivare.
„Motivarea Curții Constituționale a României de anulare a turului II este considerată «șubredă»”
Judecătorul dă ca exemplu în motivare și Indexul Democrației pentru 2024, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU):
„Este de menţionat şi faptul că, în Indexul Democrației pentru 2024, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), România a fost retrogradată de la «democrație deficitară» la «regim hibrid», principalul motiv indicat în raport fiind «anularea controversată» și «în circumstanțe neclare» a alegerilor prezidențiale din 2024. Motivarea Curții Constituționale a României de anulare a turului II este considerată «șubredă», luată pe baza unor «rapoarte obscure ale serviciilor de informații privind interferența Rusiei în alegeri», în care «dovezile au fost, în cel mai bun caz, discutabile»”.
Curtea Constituțională a României (CCR) a atacat cu recurs decizia Curții de Apel Ploiești, emisă joi, 24 aprilie, prin care a fost suspendată hotărârea instanței supreme privind anularea alegerilor din 6 decembrie 2024.
Se încarcă comentariile...
