Majoritatea spitalelor din România riscă să fie închise. Acreditarea ar putea fi extinsă până în 2016

0
0

Spitalele din România fac victime pe bandă rulantă - infecţiile intraspitaliceşti, lipsa unor proceduri din cauza aparaturii medicale nefuncţionale sau pur şi simplu incompetenţa unor medici sau asistente au dus, nu de puţine ori, la decesul pacienţilor şi la anchete minuţioase ale Ministerului Sănătăţii.

Şi, deşi Uniunea Europeană ne-a impus încă din 2008 ca până la anul să avem spitale bine puse la punct, care să aibă capacitatea să trateze bolnavii fie ei români sau în trecere prin România, la standarde ridicate de calitate, doar 77 de unităţi sanitare din cele peste 500 au fost acreditate în acest sens până acum. 

Practic, acreditarea unui spital înseamnă pe lângă condiţii civilizate de cazare, şi reguli clare pentru fiecare manevră medicală. De la paşii pe care trebuie să îi urmeze o asistentă când pune o perfuzie până la modul în care sunt operaţi pacienţii şi felul în care sunt trataţi postoperator.

„Alte 67 de spitale au fost evaluate în perioada octombrie – noiembrie 2014, după ce procesul a stagnat timp de aproape un an din cauza birocraţiei. Aceste unităţi sanitare vor fi acreditate cel mai probabil în luna ianuarie”, a explicat medicul Vasile Cepoi, preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor (CONAS). De altfel, acesta arată că anul 2015 va fi unul de foc pentru spitale, asta pentru că, potrivit programării stabilite de CONAS, 300 de unităţi sanitare vor fi luate la puricat de cei care fac evaluarea. 

Mai mult, pentru a sări în ajutorul spitalelor, care riscă desfiinţarea în momentul în care nu obţin acreditarea, autorităţile au stabilit, printr-un proiect de hotărâre de Guvern, ca în fiecare unitate spitalicească să existe o echipă care să se ocupe de managementul calităţii. Rolul acestora este să înlesnească procesul de acreditare.

„Ca să ai un sistem de calitate, trebuie să ai o echipă responsabilă care să facă proceduri şi să se asigure că ele sunt respectate de toţi cei din spital. Este, practic, un grup de lucru format din mai mulţi specialişti, iar numărul lor variază în funcţie de mărimea spitalului. Pot fi angajaţi ai spitalului sau pot fi aduşi din exterior”, a explicat, pentru „Adevărul”, doctorul Vasile Cepoi, preşedintele CONAS, adăugând că termenul stabilit de autorităţi pentru acreditare – şi anume finalul anului 2015 – ar putea fi extins. Asta în condiţiile în care Uniunea Europeană a cerut încă de acum şase ani ca spitalele româneşti să fie aduse la standarde europene.

„Am cerut ca termenul să fie extins până la mijlocul anului 2016, pentru ca spitalele să aibă suficient timp la dispoziţie. Vrei să intri în sistemul public, trebuie să îndeplineşti anumite condiţii. Cert este că dacă nu se acreditează, unităţile respective se desfiinţează, dar între a lăsa populaţia descoperită şi a rămâne cu un spital neacreditat, prefer a doua variantă”, a completat Cepoi. 

Pacient: „Spitalele mici sunt prost organizate“

Şi Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacientului, este ferm convins că procesul de acreditare nu se va finaliza până la sfârşitul anului 2015, aşa cum s-a stabilit. Motivele sunt multe, spune reprezentantul pacienţilor.

„Spitalele mici sunt prost organizate, foarte puţine s-au acreditat şi cred că termenul impus de autorităţi va fi devansat pentru că este imposibil ca o mare parte din ele să reuşească să respecte acei indicatori de calitate într-un timp atât de scurt”, a mai spus Barbu.

Probă de foc pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Oradea 

Procesul, care trebuia să fie unul continuu, nu a funcţionat pe parcursul anului 2014 din cauza birocraţiei. După ce conducerea CONAS a fost schimbată, organismul a reuşit să facă în două luni cât n-a făcut într-un an. Unul dintre cele 67 de spitale evaluate a fost Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Oradea, cea mai mare unitate sanitară din judeţul Bihor. Aici au ajuns, la sfârşitul lunii octombrie, cinci experţi CONAS.

Personalul medical a fost bine pregătit, însă nervii au fost întinşi la maximum pe toată durata vizitei experţilor, aceştia verificând în amănunt procedurile, circuitul pacientului, timpul de aşteptare al acestuia dar şi condiţiile hoteliere.

La noi, vizita a durat cinci zile. Spitalul nostru era programat în trimestrul IV din 2013. Oricum, taxa de acreditare am plătit-o anul acesta. Cert e că vor să vadă că avem standarde de calitate în tot spitalul. Din ce am văzut, se pune mult accent pe dotare, pe condiţiile hoteliere şi pe gradul de satisfacţie al pacientului”, a declarat, pentru „Adevărul”, medicul Lucia Daina, directorul medical al SJU Oradea, care spune că şi spitalele din Băile Felix şi Beiuş au obţinut acreditare. 

SJU Oradea este, însă, un caz fericit. Puţine spitale din România reuşesc să îndeplinească standardele de calitate şi procedurile impuse de Uniunea Europeană. Cele care nu îşi schimbă mentalitatea vor fi nevoite să suporte şi consecinte. „Nu vor mai încheia contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Deci nu vor mai primi finanţare de la stat. În definitiv, nu certificatul e important, ci schimbarea de mentalitate”, a subliniat Cepoi.

Burnei: „Cu fiecare oră petrecută în operaţie, riscul de infecţie creşte“

Medicul spune că cele mai multe unităţi sanitare din Bucureşti au fost programate pentru acreditare în anul 2015, adică ultimul impus de UE.  „Într-un spital mare este greu de implementat un sistem ca acela pe care-l cerem noi. Mai sunt şi spitale care şi-au schimbat structura, motiv pentru care au solicitat amânarea vizitelor experţilor şi programări pentru ultimul trimestru din 2015. Este de înţeles”, a precizat preşedintele CONAS. Într-o astfel de situaţie sunt Spitalul Universitar de Urgenţă şi Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie”, ambele din Capitală.

Spre exemplu, profesorul Gheorghe Burnei, şeful Clinicii de Ortopedie Pediatrică de la Spitalul „Marie Curie” din Bucureşti, spune că acreditarea este foarte importantă. „Pe mine, ca chirurg, mă interesează să nu fie infecţii intraspitaliceşti, mai ales că noi lucrăm cu pacienţi care au patologii grave, iar operaţiile pe care le facem sunt complexe. Cu fiecare oră petrecută în sala de operaţie cresc exponenţial şansele de apariţie a unor infecţii”, a conchis chirurgul. 

Ce presupune acreditarea spitalelor

Acreditarea spitalelor se bazează pe trei piloni importanţi: sistemul de management al calităţii, organizarea serviciilor de îngrijire şi îmbunătăţirea practicilor medicale. 

Mai exact, acreditarea se axează pe pacient şi pe modul în care acesta este preluat la internare, dar şi pe felul în care este tratat în unitatea spitalicească, iar schimbările sunt impuse de o Directivă Europeană care garantează nu doar calitatea îngrijirilor medicale, ci şi siguranţa pacienţilor europeni pe teritoriile statelor membre.

Asta pentru că suntem nevoiţi să-i informăm pe posibilii pacienţi din Uniunea Europeană care sunt spitalele în care se pot trata la nivel european. În momentul de faţă, acreditarea se face la solicitarea spitalului, atunci când managementul unităţii sanitare consideră că îndeplineşte indicatorii impuşi de CONAS, iar verificarea este făcută de o echipă de evaluatori certificaţi, care vin din diverse zone: sunt medici, asistenţi medicali, jurişti, economişti.

Rezultatele sunt înaintate Comitetului Director al CONAS, care pe baza datelor culese de evaluatori decide dacă spitalul primeşte sau nu acreditare. Ulterior, acesta e încadrat într-unul dintre cele trei niveluri: acreditat, acreditat cu încredere ridicată, acreditat cu încredere medie.

Mai multe - Societate

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite