Dosar "Adevărul": Marea ţiganiadă a fondurilor pentru rromi

0
0
Deşi teoretic există zeci de milioane de euro pentru combaterea sărăciei rromilor, aceşti bani rămân de multe ori doar în documentele unor programe ineficiente Foto: „Adevărul“
Deşi teoretic există zeci de milioane de euro pentru combaterea sărăciei rromilor, aceşti bani rămân de multe ori doar în documentele unor programe ineficiente Foto: „Adevărul“

O mare parte a banilor deblocaţi de către UE pentru integrarea socială a rromilor „se pierd“ pe traseu. În spatele acestei “afaceri” se află numeroase ONG-uri şi asociaţii înfiinţate chiar pentru a-i ajuta pe defavorizaţi. Deşi acuză că statul român nu finanţează proiectele de integrare a rromilor, numeroase asociaţii care reprezintă această comunitate obţin fonduri pe care le risipesc în alte scopuri.

„România nu şi-a făcut treaba. Statul s-a mulţumit să pună pe hârtie câteva programe pentru a le face pe plac europenilor". Această declaraţie, aparţinând unuia dintre cei mai influenţi lideri ONG-işti pe problemele de integrare socială a romilor, era consemnată de prestigiosul ziar francez "Le Monde".

Se întâmpla la 13 august 2010, într-o perioadă în care întreaga mass-media din Europa era aprinsă de valul de expulzări din Franţa. În spatele acestei sentinţe trimise ca dublă justificare - pentru imaginea generală a rromilor în străinătate, dar şi pentru lipsa de rezultate a programelor de integrare socială - se află însă faptele şi cifrele. România a fost şi continuă să fie acuzată de o absorbţie foarte slabă a fondurilor, însă chiar şi banii obţinuţi se blochează, în multe cazuri, chiar la momentul în care aceştia ar trebui distribuiţi către beneficiari. Problema deturnării fondurilor europene către buzunarele unor "manageri de proiect" nu este nicidecum recentă. Primele cazuri au apărut imediat după integrarea României în UE şi deblocarea proiectelor structurale pentru ţara noastră.

DIN DOSAR:

image
Primarul din Răşinari, în faţa unei hale costisitoare şi goale, unde ar fi trebuit să muncească rromii din zonă

„Oferta" este şi astăzi cât se poate de ispititoare. În prezent, Agenţia Naţională pentru Rromi rulează proiecte de integrare socială a căror valoare se ridică la 67.496.535 lei. Cu alte cuvinte, aproape 15.123.000 de euro. Acestor sume li se adaugă şi banii proveniţi din finanţări de la bugetul de stat, de 13.595.677 de lei (3.185.939 de euro). Un total de peste 18 milioane de euro, o sumă care, dacă ar fi corect investită, efectele ar fi vizibile. Însă, în cazul multor proiecte, mare parte a acestor bani dispar până să ajungă la destinatar. Un exemplu recent are loc în satul Prislop, judeţul Sibiu, unde banii destinaţi unui proiect de integrare a rromilor pe piaţa muncii s-au evaporat fără urmă. În locul lor a rămas o hală goală, construită din tablă comandată special din Polonia.

Există însă şi iniţiative cu rezultate. Paradoxal sau nu, acestea sunt iniţiate nu de către ONG-urile rrome, ci chiar de către autorităţile locale, din propriul buget. Şi ar mai fi poveştile frumoase, precum cea a unei adolescente din Ferentari care a reuşit să intre la liceu pe propriile forţe. Fără false discursuri mobilizatoare sau proiecte europene ornate frumos.

Citeşte şi:

Palatele ţigăneşti din Banat au fost date uitării, iar ţiganii sunt supăraţi că nu mai au bani

Soluţii pentru problema ţiganilor: şcoala şi istoria

Societate


Ultimele știri
Cele mai citite