Ce efecte poate produce sporul de stres de 50% pentru funcţionarii publici

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Experţii sunt de părere că acordarea a 50% din salariu ca spor de stres funcţionarilor din administraţia publică reprezintă o majorare mascată a lefurilor care nu îi va determina pe aceştia să aibă o atitudine diferită faţă de contribuabili. Camera Deputaţilor va decide definitiv dacă funcţionarii publici vor primi jumătate de leafă pentru stres.

Funcţionarii publici ar putea primi un spor de stres de 50% din salariul de bază ca urmare a unei decizii luate de plenul Senatului. Ultimul cuvânt îl are însă Camera Deputaţilor, care este for decizional. Specialiştii susţin însă că deja există o lege a salarizării unitare, conform căreia funcţionarii publici trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile, stresul la locul de muncă fiind şi el regăsit în fişa postului. „E o ipocrizie, o majorare salarială mascată şi o ocolire a legii”, arată sociologul Mircea Kivu. 

Concret, acordarea sporului de risc şi solicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază lunar a fost adoptată de senatori cu 88 de voturi "pentru", 11 "împotrivă" şi o abţinere. „Pentru compensarea activităţii specifice, funcţionarii publici din cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici beneficiază şi de un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat la salariul de bază lunar”, specifică modificarea adoptată de parlamentari la Legea 188/1999.

Atitudinea acră a funcţionarilor nu va dispărea

 „În fişa postului funcţionarilor publici e prevăzut şi stresul, iar ei primesc deja bani pentru asta prin legea salarizării unitare. Din punctul meu de vedere, dacă se consideră că oamenii aceştia sunt stresaţi, trebuie aduse alte modificări, nu implementarea acestui spor. E ca în urmă cu câţiva ani, când se inventau într-o veselie tot felul de sporuri, care mai de care. Practic, e o majorare salarială mascată. Dar ea nu va schimba cu nimic din atitudinea unor funcţionari publici, care se vor comporta la fel. Unii dintre aceştia nu sunt <<acrituri>> pentru că sunt prost plătiţi. Este o chestiune ce ţine de educaţie”, a declarat, pentru „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu.

Cercul vicios: cozi, hârtii şi nervi 

Pe de altă parte, specialistul în resurse umane Gabriel Chicioreanu arată că măsura ar putea fi una bună, dar că este esenţială definirea stresului. 

„Trebuie văzut ce înseamnă spor de stres. Nu toţi se raportează la stres în acelaşi fel. Unora chiar le face plăcere să stea de vorbă cu oameni, altora nu. Însă problemele din sistemul public, în special în cazul celor care lucrează cu publicul, nu pleacă neaparat de la funcţionar, ci inclusiv de la condiţiile de lucru, de la sistem per ansamblu. Însă ei sunt cei care se află în faţa contribuabililor. Totuşi, nu cred că acordarea unui spor de stres tuturor funcţionarilor publici i-ar determina pe aceştia să devină mai maleabili”, a explicat Chicioreanu. 

Programările online, soluţia găsită de Occident

În opinia psihologului Mihai Copăceanu., sporul de stres ar putea reprezenta o motivaţie pentru funcţionarii care lucrează la ghişeu. „E o muncă grea, repetitivă, e un factor de stres. Sunt unele categorii de funcţionari care nu au pauze, cum sunt cei de la casele de bilete, care zilnic sunt stresaţi şi care nu au cum să îşi schimbe locul de muncă după 10 sau 20 de ani, timp în care au muncit în acelaşi loc”, a mai spus Mihai Copăceanu. 

În străinătate, de pildă, lucrurile sunt cu totul diferite, dar asta ţine mai degrabă de sistemele implementate, respectiv renunţarea la hârtii, reducerea cozilor şi informatizarea. „Se merge mult pe programări online, nu stau la cozi, sunt rare situaţiile în care ajungi să te cerţi cu un funcţionar de la ghişeu pentru că e puţină interacţiune cu el. E complet diferit”, a conchis Mihai Copăceanu.

Ce a decis CCR în 2016

În noiembrie 2016, după o sesizare a guvernului Cioloş, CCR a decis că sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică poate fi acordat funcţionarilor publici, dar fără a fi inclus în salariul de bază. Practic, CCR a declarat neconstituţională a doua parte a articolului, anume „care face parte din acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază”. 

Explicaţia judecătorilor constituţionali a fost că reglementarea respectivă ar fi introdus un privilegiu în privinţa modalităţii de determinare a salariului de bază, ajungându-se la situaţia în care alte sporuri ar putea să fie calculate având drept bază şi sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică, ceea ce echivalează cu legiferarea unui spor la spor.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite