Cat plateste Romania pentru razboi in Irak

Romanii se tem de un razboi in Orientul Apropiat. Nelinistea lor este, potrivit unui recent sondaj de opinie, chiar mai mare decat angoasele produse de unele rele care le fac deja viata amara, cum

Romanii se tem de un razboi in Orientul Apropiat. Nelinistea lor este, potrivit unui recent sondaj de opinie, chiar mai mare decat angoasele produse de unele rele care le fac deja viata amara, cum sunt coruptia omniprezenta, fiscalitatea excesiva sau inflatia inalta. Romanii nu sunt insa singurii pamanteni care nu vad cu ochi buni o solutie militara in Irak. Peste patru cincimi din europeni, cum arata un alt sondaj, se opun unui nou conflict in Golf. Puternica reactie de respingere a razboiului este determinata de mai multi factori, intre care un loc important il ocupa cei economici. Orientul Apropiat este regiunea cea mai bogata in petrol din lume. O infruntare militara in zona ar putea duce la explozia pretului barilului de titei, care ar arunca in criza intreaga economie mondiala, asa cum s-a mai intamplat dupa un astfel de conflict la inceputul anilor '70. Apoi, intr-un razboi in Irak ar fi implicata prima economie a planetei, de evolutia careia depind - intr-o masura mai mare sau mai mica, direct sau indirect - toate celelalte economii din lume. Nu intamplator s-a spus ca atunci cand America stranuta, Europa capata guturai. Incetinirea cresterii economice in Statele Unite, datorita eforturilor de razboi, ar restrange cererea de produse din alte state, care, din cauza reducerii exporturilor, ar fi nevoite, la randul lor, sa slabeasca pasul in economie. In ce masura ar fi afectata economia romaneasca de un razboi in Irak? ING Financial Markets a publicat zilele trecute rezultatele unui studiu care si-a propus sa evalueze impactul unui nou conflict in Golf asupra economiilor a 29 de tari in curs de dezvoltare si in tranzitie, printre care si Romania. Analistii olandezi identifica sase tipuri de pericole, care sunt privite prin prisma a trei scenarii posibile de desfasurare a razboiului. Scenariul care a intrunit cele mai multe sufragii (50%) este cel favorabil strategilor militari. "Batalia pentru Bagdad", cum a fost botezat, presupune cucerirea capitalei Irakului si rasturnarea regimului lui Saddam Hussein in 2-3 luni. Costurile conflictului ar fi: un pret ridicat al petrolului, un impact semnificativ asupra activitatii economice mondiale si un risc major pentru climatul de afaceri, care ar putea determina rupturi in fluxurile internationale de capital. Celelalte doua scenarii - "Furtuna in desert II", care presupune un razboi-fulger, de cateva zile, si "Conflagratie", care are in vedere un conflict a la long, de cel putin un an - sunt considerate probabile doar in proportie de 25% fiecare. Un prim pericol asupra cresterii economice, identificat de ING Financial Markets, rezulta din reducerea exporturilor ca urmare a deteriorarii conjuncturii internationale. Relatiile comerciale ale Romaniei cu Statele Unite sunt insa foarte slabe. Doar 3,8% din produsele desfacute de intreprinderile romanesti pe pietele externe se indreapta spre SUA. Intrucat ponderea exporturilor in produsul intern brut al Romaniei este de circa o treime, impactul slabirii cererii americane asupra economiei romanesti ar fi foarte slab, de doar 1,3% din PIB. Nici alte tari est-europene, care au un comert mai dezvoltat cu Statele Unite, nu sunt pandite de o crestere a vulnerabilitatii economice datorita dependentei de exporturi. Impactul in cazul Ungariei ar fi de 2,9% din PIB, al Bulgariei, de 2,1%, iar al Cehiei, de 1,9%. Reducerea exporturilor ar deveni un puternic factor de franare a cresterii daca un eventual razboi in Golf ar afecta serios economia Uniunii Europene, principala piata de desfacere a produselor romanesti. Gradul de expunere a economiei romanesti intr-o asemenea situatie ar fi foarte mare, de 19,4% din PIB. Un alt pericol ar viza pietele financiare. Slabirea activitatii economice in caz de razboi poate duce la scaderea cursului actiunilor cotate la bursa si chiar la adevarate crahuri financiare. O cadere a pietei americane, cea mai mare din lume, ar avea consecinte negative si asupra celorlalte piete bursiere. Nu insa si asupra pietei romanesti, care este foarte slab capitalizata (doar 6,5% din PIB). Altfel spus, neavand piata, Romania nu are ce pierde. Bucurestiul este lipsit de griji si in ce priveste riscul ca un razboi in Irak sa duca la perturbarea fluxurilor internationale de capital si la crearea de dificultati in obtinerea de credite pentru refinantarea unor datorii scadente. Romania nu este, de altfel, mentionata cand se analizeaza un asemenea pericol, deoarece nu are emisiuni de bonduri in dolari, iar scadentele ei pentru anul in curs sunt foarte mici chiar la euro (150 de milioane). Nici evolutia raportului euro-dolar, care inca inainte de declansarea conflictului a devenit net favorabila monedei europene, nu risca sa sporeasca vulnerabilitatea economiei romanesti. Dimpotriva, aprecierea euro ii avantajeaza pe exportatori, iar deprecierea dolarului ii favorizeaza pe importatori, indeosebi pe importatorii de combustibili. Cel mai mare pericol pentru economia romaneasca ar putea veni de la pretul petrolului. Scumpirea cu un dolar a barilului de titei inseamna, la nivelul unui an, o pierdere pentru balanta de plati a Romaniei de 0,19% din PIB sau 74 milioane de dolari. Or, in cazul unui razboi pretul petrolului va spori mult mai mult. Se estimeaza ca el s-ar putea dubla, ceea ce ar afecta grav economia romaneasca, dominata de intreprinderi nerestructurate, mari consumatoare de energie. Ce marja de manevra au guvernele pentru a compensa pierderile datorate razboiului? Pentru a raspunde la o asemenea intrebare, analistii de la ING Financial Markets au analizat doi indicatori: deficitul bugetar si dobanda la titlurile de stat. Romania, al carei deficit bugetar a fost anul trecut de 2,9% din PIB, are ceva loc pentru o relaxare fiscala care sa stimuleze economia. Spatiul ei de manevra este insa foarte mic in cazul dobanzilor, care sunt cu numai 0,8% peste nivelul inflatiei. Specialistii olandezi atrag insa atentia ca pentru tarile in tranzitie pericolele unui razboi nu vin atat din consecintele sale directe, cat din cele indirecte, indeosebi din deteriorarea situatiei, si asa precare, a economiei Uniunii Europene, de care statele in cauza sunt puternic dependente.