Argumentele surprinzătoare ale unui român care s-a mutat de la Cluj la București
0Numeroși bucureșteni s-au mutat în ultimii ani la Cluj, dar există și reversul. Dincolo de faptul că sunt cele mai prospere orașe ale României, Bucureștiul și Clujul atrag nu doar cele mai multe investiții, ci oferă și cele mai multe oportunități, de la locuri de muncă și până la modalități de petrecere a timpului liber.
Între cele două mari orașe există și o rivalitate, iar fanii lor o duc uneori la extrem. Iar dacă în ultimii ani tot mai mulți bucureșteni s-au mutat la Cluj, există și suficiente cazuri în care alții preferă să facă exact invers.
Printre cei care au ales să dea Clujul pe București se numără și un tânăr care și-a postat experiența pe Reddit. Deși admite că nu este clujean, ci doar a locuit câțiva ani în Cluj, admite că poate fi subiectiv în anumite privințe.
Postarea sa a atras nenumărate comentarii, pro și contra, provocând o adevărată dezbatere.
„Am profitat de faptul că lucrez de acasă pentru a mă muta toamna trecută din Cluj în București, pe fondul dorinței de noi experiențe. De asemenea simțeam că stagnez, voiam să mă duc într-un loc unde nu cunosc multă lume, unde nu am confortul prietenilor apropiați, tocmai că să mă forțez să mă expun din punct de vedere social și să cresc. Sunt atras de București de mult. La modul cel mai serios, jegul este unul dintre lucrurile care mă atrag. E un oraș «raw», nu pretinde că este ceva ce nu este. Canalele din care ies aburi, trotuarele infinit sparte, gunoaiele de peste tot, asta sunt flerul și personalitatea acestui oraș”, își începe el postarea.
„Știu că nu era mai bine”
Aceste aspecte nu îl deranjează, din contră. „Vreau curățenie, civilizație? Mă pot duce în vest. București își va pierde personalitatea în ziua în care va ajunge la fel că și celelalte orașe. Chestia asta o zic mai în glumă, mai în serios. Normal că îmi doresc o societate mai bună, iar obiectiv vorbind asta trebuie să fie viitorul. Însă sunt fericit că pot să am experiență Bucureștiului de acum, și sunt trist că n-am apucat să trăiesc în Bucureștiul de acum 15-20 de ani. Știu că nu era mai bine, nici nu zic asta - «romanticizez» perioada de atunci, într-un fel”, adaugă el.
În continuare, el scrie că nu vrea să facă o comparație Cluj - Bucureșți per se. „Dar o să compar ce am văzut în București cu experiențele mele trecute - care, majoritatea, au fost în Cluj”, mai scrie acesta.
Tânărul, care cel mai probabil este ardelean, spune că avea idei preconcepute despre cei pe care îi numește „sudiști”. Și-a schimbat însă rapid percepția și spune și ce l-a făcut să și-o schimbe.
„Inițial aveam preconcepții legate de «sudișți». Accentul mi se părea enervant și agresiv - cel puțin așa mă simțeam la magazine. După o întâmplare cu un domn care voia să iasă dintr-o parcare în miezul zilei și în loc să mă claxoneze s-a dat jos, m-a atins pe umăr și s-a scuzat că dorește să iasă, mi-am schimbat total perspectiva. Și recunosc că sufeream de prejudecăți, dar mă bucur că am reușit să mi le schimb. În final accentul a-nceput să-mi placă și am început să preiau conștient vorbe pe care le aud aici, pentru că mi se par amuzante (e.g. băi nene, ador să zic asta)”, mai scrie el.
„Am auzit ceva injurii la adresa moldovenilor”
A observat, totuși, că cei din București nu îi agrează în mod deosebit pe moldoveni. „Deși mi-am dat seama că majoritatea oamenilor nu sunt răi/agresivi, totuși, empiric vorbind, am auzit ceva injurii la adresa moldovenilor”, adaugă el.
Totuși, bucureștenii i se par mai deschiși, iar despre clujeni spune că sunt mai rezervați, ba chiar mai „timizi” în comparație cu bucureștenii.
„Oamenii din Bucureșți sunt foarte, foarte deschiși. Au dus small talk-ul la alt nivel. Literalmente din orice se deschide o întreagă conversație. Îmi place tare mult asta și aici m-am deschis mult mai mult decât am făcut-o la Cluj. În Cluj cel puțin mi se pare mai timidă lumea, nu se bagă din proprie inițiativa în discuții. Aici mă duc la o cafea și sare lumea-n vorba cu mine doar așa. La început eram mai timid, dar e o mare lecție de învățat de aici. Și chiar dacă nu-s cele mai deep chestii, e foarte util să știi să faci small talk. Aici lumea e mult mai deschisă, și zice primul lucru care le vine pe gură, chiar dacă nu-i cel mai inteligent, dar nu contează. Aici lumea nu te judecă atât de tare pentru ce spui. Zi ce-ti trece prin cap and the banter will follow.”
Unde seamănă Clujul și Bucureștiul
El amintește faptul că unii clujeni au dezvoltat o antipatie față de „vinituri”, locuitorii din alte localități care au migrat masiv spre Cluj, mai ales după Revoluție. Situația e identică și în București, iar cei mutați aici nu sunt mereu priviți cu ochi buni de ceilalți.
„Pe Reddit se iau foarte rapid oamenii de clujenii care se plâng de «vinituri» (eu nu sunt clujean, doar am rămas acolo după facultate, deci și eu sunt o «vinitură»), însă același lucru se întâmplă și la București. Atâta că aici sunt numiți „țăruși". Trebuie doar să deschizi Waze și să va uitați la comentarii. Chiar voiam să fac un post cu screenshot-uri de conversații din diferite zile - eu mai întru uneori și mă amuz. Nu încerc să ii scuz pe clujeni la faza asta, zic doar să nu mai fie prezentată ca pe o chestie din «orașul de 5 stele» - fenomenul e prezent și la București.”
Însă cele două orașe au și alte puncte în comun. Unul ține de instalațiile de canalizare care nu mai fac față, în parte explicabil ținând cont de faptul că ambele orașe au crescut în ultimii ani, timp în care sute, dacă nu mii de blocuri au fost construite fără ca infrastructura să țină pasul cu această dezvoltare.
„Tot în ideea de mai sus, lumea își bate joc de Boc pentru canalizările care se umplu foarte rapid și dau pe afară în cazul ploilor torențiale la Cluj. În Bucureșți se întâmplă același lucru. Și tocmai pentru că asfaltul e turnat prost pe multe străzi, se face un dâmb fix la capetele lățimii drumului (aka fix la începutul și finalul trecerilor de pietoni). Să vedeți atunci ce amuzant e să sari peste baltă ca să ajungi înapoi pe trotuar. Puncte bonus la supraviețuirea în București celor care erau buni la săritură de pe loc la școală”, a mai arătat el.
De asemenea, mulți bucureșteni au adoptat cuvinte și expresii folosite în Cluj și în alte orașe din Ardeal.
„Am observat că mulți oameni tineri/hip/cum s-o numi folosesc cuvântul «fain». Eu zic asta pentru că așa sunt obișnuit și nu cred că dau de atâția ardeleni încât să aud frază asta atât de des. Așa că mă întreb dacă cuvântul «fain» a fost preluat de Bucureșteni în mod intenționat? Oricum, foarte fain.”
În continuare, el se întreabă dacă cuvântul „provincie” și spune că mâncarea din București i se pare mai bună.
Mâncare mai bună și prețuri mai mici la București
„În România, cu cât mergi mai în sud-est, cu atât e mai bună shaorma. Nu sunt vreun Messia, toată lumea știe asta. În Bucureșți e la alt nivel. În caz că o să mă întrebe cineva, top shaormerii, nu neapărat în ordinea asta: Genin, Fendi, Dristor, Socului. Genin și Fendi se bat pe locul întâi, Dristor e și el acolo (dar de la Dristor!, că de exemplu la Unirii nu e la fel de bun). Cheese de la Moșilor, Doner, orice. Serios, mergeți acolo și luați-va un cheese cu de toate (da, și cu legume la grill în el). Zero regrete. Oricum, e greu să alegi un câștigător clar la nivelul asta. Deja se bat la «sutimi» shaormele din București.”
Nu în ultimul rând, prețurile în Cluj i se par mai mari decât cele din București.
„Așa, că tot veni vorba de mâncare - mâncare mult mai bună decât în Cluj (și restul țării, probabil). Prețurile la mâncare din Cluj par să fie medii spre foarte mari, iar în București de la foarte mici la foarte mari. Adică e o plajă mult mai largă. Efectiv e mai ieftin să mănânci în București decât în Cluj. Ai Megapan de exemplu (pe cel de la Unirea l-am încercat, cel puțin), care are un raport preț-calitate excelent. E ieftin și și primești mult la gramaj. În Cluj totul e la suprapreț - de exemplu Delissima. Groaznic. Restaurante la fel - mâncare mediocră pe prețuri mult prea mari. În schimb în București n-ai ce să te plângi. Bate Bucureștiul la mâncare orice oraș cu mult”, consideră el.
Apoi, el se referă la costul de trai, mai mic în Capitală decât în Cluj. „Costul de trăi e mai mic în București. La început am crezut că e memă, dar nu e. Stau pe Unirii, ~70 mp cu 3 balcoane, două debarale cu 400 euro. În Cluj de nu era asta 600-700... nu zic, e deal bun și asta, am avut noroc, dar și dacă te uiți în general la prețuri, nu se compară prețurile la chirii. Blocul e construit în '89, am pereții groși cât de la vârful degetelor până la cot, n-am dat drumul la căldură nici măcar o singură dată în iarna asta. Atât de bine e izolat. Blocurile astea sunt altceva.”
Nu în ultimul rând, i se pare că e mai simplu să ajungă la medic sau la cumpărături în București, deși orașul e mai mare, fără a mai vorbi despre metrou.
„Metrou: din nou, nu-s vreun Messia, dar, din nou, schimbă placa total. Also, nu știu dacă e unpopular sau nu: începe să-mi placă mirosul ăla de igrasie de la metrou. După ce plec din București înapoi acasă și mă întorc, e așa un sentiment de „ahh, București" când întru la metrou. Va fi mereu mirosul pe care îl voi asocia Bucureștiului. Also, side question: chiar e igrasie mirosul ăla? Sau ce e? E sănătos ca noi să-l inhalăm?”
Mai mulți „cocalari” și boschetari în București
Altă observație a tânărului a fost că, după părerea lui, mulți dintre tinerii din București sunt needucați.
„Pare că sunt foarte mulți cocalari și copii de generală/liceu needucați. Empiric vorbind, cel puțin. Nu știu care e procentul față de alte orașe din țară, dar în București, chiar dacă sunt minoritate, sunt o minoritate foarte vocală. Cocalarii și manelele la maxim pe bus fac legea, nimeni nu le zice nimic. Niște copii de generală luau pliantele de la Kaufland de la metrou și le aruncau peste tot. În general mi se pare că cocalarimea pe metru pătrat e mult mai mare în București. Poate chiar e procentul mai mare, poate că Bucureștiul e un magnet pentru asemenea oameni”, explică el.
Centrul Bucureștiului i se pare la fel de dezamăgitor, strict în această privință.
„Că tot veni vorba de cocalari - centrul vechi. Să mă ferească Dumnezeu ce e acolo. Noaptea, în weekend, mai ales când e vara, vai de viață mea. Fix acolo unde e Dristor și London pub sau ce o fi ăla, unde se împarte drumul în două, sunt mereu cluburi cu muzică la maxim deodată. Când ești pe stradă se aud țipete, muzică din mai multe surse, e rău de tot. Și nu doar zona aia, ci tot centrul vechi mi se pare că e plin de cocalari.”
De asemenea, l-a surprins numărul mare de oameni fără locuință care își fac veacul inclusiv în centrul Bucureștiului.
„Zona de pe lângă Unirii și în special Unirea e plină de boschetari. De asemenea, în general boschetarii din București sunt... wow. Foarte mulți. Extrem de mulți. Nu înțeleg unde dorm, pentru că ziua sunt la fiecare colț de stradă, iar iarna nu vezi chiar atâția. Iarna chiar se duc în canale să doarmă? Am văzut ceva documentar cu ceva tip care era cică șeful lor, Jackie Chan something... (nu, serios!)”, mai spune el.
Interesant i s-a părut și că acești oameni vorbesc la fel ca orice bucureștean.
„De asemenea, foarte interesant, dar mulți boschetari pare că au un vocabular și vorbesc chiar... bine. Nu știu cum să mă exprim, dar cel puțin în restul țării dacă aud doar o înregistrare cu vocea unui boschetar de obicei e grunjoasă și e beat și se aude direct pe el că e cum e. Dar în București pare că e o voce normală. Știu că e ciudat ce zic, nu mă aștept să înțeleagă toți, dar cine știe, cunoaște. Oricum, foarte interesant și cumva creepy.”
Sectoarele Capitalei, comparate
De la boschetarii și cerșetorii mai numeroși în București ca oriunde, el a trecut la parcurile din Capitală pe care le laudă. Apoi, a făcut o comparație între sectoarele Bucureștiului:
„Sectorul 1 - Trotuarele sunt praf. Și mult gunoi. Nu vorbesc de Nordului, Herăstrău etc, că acolo arată mai ok, dar mai aproape de Victoriei e nașpa pentru pietoni. Primăverii, Nordului - mama, ce bogăție acolo. Te cam întristezi să te uiți. G Class Brabus, Maybach V12 de abia s-a uscat vopseaua pe ele... mi-e ciuda, n-am să mint.”
Cu totul altfel i se pare Sectorul 2 al Capitalei, iar Sectorul 3 chiar îi place.
„Sectorul 2 - Pare un sector de bătrâni. Trotuare la fel de pușcate, dar pare ceva mai liniștit. Probabil singurul motiv pentru a te mută în S2 ar fi că ești aproape de S1, deci mai aproape de bogați. Dar în rest pare destul de pușcat. Sectorul 3 - Sectorul bordurilor. Totuși, are copaci pe mijlocul bulevardelor, are benzi dedicate de tramvai, mall-uri, vegetație. Îmi place. Dalele roșii de pe Unirii sunt alunecoase iarna, nu-mi place. Nu-mi place nici combinația de dale roșii cu gri pe majoritatea trotuarelor.”
Cel mai curat sector i se pare Sectorul 4. „Sectorul 4 - Cel mai curat sector, în opinia mea. Trotuare late, asfaltate (cele mai bune - în dale te împiedici, dacă nu e compactat cum trebuie stratul de sub sunt denivelări, când plouă intră apa sub și calci pe o dală și sare apă și te stropește - urăsc), treaba aia cu parcare la 60 de lei pe lună sau cât o fi indiferent de unde ai reședința... de departe cea mai bună opțiune, în celelalte sectoare se vrea banul. Aici chiar e super. Mulți copaci, parcuri.”
Sectorul 5, cu celebrul Ferentari, i se pare interesant. „Sectorul 5 - nu prea m-am plimbat în el. Am fost în Drumul Taberei și pare zona dormitor. M-am plimbat și prin Ferentari, Sălaj că eram curios de condițiile de acolo. Mi-a fost puțin frică, dar e foarte interesantă de vizitat. Revenind la ce ziceam la începutul postării legat de «romanticizarea» Bucureștiului. Normal că n-aș trăi acolo, dar e interesant să te plimbi să vezi cum arată și cum se simte. E foarte interesant cum de la o stradă la altă vezi cum se schimbă total orașul. Mi-am început călătoria prin spatele Academiei Române, prin Uranus.”
Sectorul 6 l-a vizitat mai puțin, dar i se pare un cartier dormitor. „Aici chiar nu m-am plimbat aproape deloc, doar cât am condus de la intrarea în Bucureșți dinspre A1. Din nou, pare dormitor, am tot auzit de Militari Residence că e bine să fugi de-acolo, în rest nu știu nimic. Probabil nici nu e nimic foarte interesant de văzut dacă nu am fost până acum. Mi-am făcut liste de vizitare și am văzut multe puncte din Bucureșți și până acum n-am avut nimic pe lista din S6, cred. Doar la mâncare.”
Comparație între sistemele medicale
Ambele orașe sunt centre universitare, primele două în țară ca număr de studenți și ca importanță, dar și ca și clasare în topurile internaționale. Nu fac excepție nici universitățile de Medicină din Cluj și București, iar ambele orașe sunt centre medicale importante. În continuare, el a comparat sistemele medicale din cele două orașe.
„Sistemul medical: nu știu dacă e mai nașpa în Bucureșți sau n-am avut eu noroc. Vorbesc de privat, la stat n-am fost. În Cluj am fost doar la Regina Maria (chiar de destule ori am fost) și am avut experiențe pozitive în 90-95% din cazuri. Știu că RM e văzută mai nașpa de mulți, mai ales pe Reddit. Eu am avut doar experiențe pozitive. Fără întârzieri la consultații, doctori amabili, personalul la fel. În Bucureșți am fost la Sanador (pe Decebal). De fiecare dată când am fost consultația mi-a fost întârziată (chiar și 30 de minute). Locația aia e micuța și e destul e praf, oricum. Analizele mi-au întârziat. (...) RMN la ceva clinică privată nu mi-au dat rezultatul de vreo două săptămâni. Nașpa rău.”
Trafic îngrozitor în ambele orașe
Clima mai caldă a Bucureștiului ar fi de asemenea un avantaj în fața Clujului, care e ceva mai răcoros în comparație cu sudul țării.
„Traficul e nașpa, dar mă așteptăm să fie și mai nașpa. Seamănă cu Clujul. Măcar aici se lucrează la centură. Lipsa marcajelor pe drumuri e super nașpa. Multe drumuri în care nu știi pe ce bandă ești exact. Intersecțiile în + care au verde deodată (e.g. cele de la Unirii până în Piață Alba Iulia) și oamenii așteaptă să facă stânga... ce porcării. Mai bine pui verde intermitent peste tot și pui semafoare în patru timpi”, completează el.
Ajuns în București, a fost surprins că foarte mulți pietoni trec pe roșu, la fel cum a fost surprins de faptul că a văzut mulți interlopi.
„Foarte mulți interlopi* (*sau oameni care arată a interlopi). Am rămas șocat cât de adevărat e stereotipul cu BMW aici. Nu în fiecare BMW e un interlop, dar fiecare interlop e într-un BMW, parcă. Sau majoritatea, fie”, se amuză el.
Ce îi place, în plus, este că Bucureștiul fiind capitală, are prioritate la multe capitole. „E foarte fain să simți că aici se întâmplă lucrurile. Dacă e un protest, e în București. Dacă vreun magazin online are magazin fizic, cel mai probabil e în București. De exemplu F64, VANS, Chuck Taylor. Evenimente mult mai multe, mai diverse, concerte. Și nu doar pe partea asta, ci și pe partea de "Hei, uite aici e SRI!" (mie-mi place să descopăr chestiile de genul) Sau să trec pe lângă ambasade sau alte zone importante cu un portar într-o ghereta. (deși strică toată estetică ghereta aia)”, adaugă el.
Un alt aspect care l-a surprins a fost că în București a văzut mai mulți polițiști și jandarmi ca oriunde altundeva.
„Foarte mulți polițiști și jandarmerie peste tot. Nu zic că nu e nevoie, că totuși e capitală, dar în timp ce în alte sate bate vântul și sunt bătăi, se fură de pe la case, în București ai mereu o patrula care pare că nu face nimic interesant. Chiar trebuie Aambasada Rusiei păzită 24/7 de o mașină a jandarmeriei? (ok, probabil că da, având în vedere contextul - dar punctul e valid, e mult prea multă poliție în Capitală pentru câtă nevoie e de polițiști în afară, părerea mea)”, mai scrie el.
În final, el a remarcat faptul că toate orașele din preajma Capitalei au avut de suferit din cauza acestei proximități. Motivul e simplu: Bucureștiul a atras toate investițiile din zonă, toată resursele, iar celalalte orașe din Sud au rămas în multe privințe de izbeliște.
„Orașele de lângă București sunt praf. Se vede cum capitală a supt tot ce era de supt din Târgoviște, Giurgiu etc. Am fost în Giurgiu și n-am crezut în viață mea că o să văd un oraș mai praf decât Zalăul. Praf, praf. Singurul lucru potențial frumos ar fi vara să te plimbi pe lângă Dunăre. Și proximitatea cu Bulgaria. În rest mi s-a părut trist”, a încheiat el.
Se încarcă comentariile...
