Ce trebuie să știi dacă ai tensiunea mică. Care sunt simptomele și cauzele și ce tratament este indicat să urmezi
0Pentru unele persoane tensiunea arterială scăzută poate fi benefică, în timp ce pentru altele, hipotensiunea poate ridica probleme serioase, precum un atac de cord sau un accident vascular cerebral.
Simptomele precum amețeli, oboseală, instabilitate și leșîn ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru a merge la medic. Specialistul poate identifica modalitatea de a gestiona corect această problemă de sănătate pentru reducerea riscului de apariție a complicațiilor.
Ce înseamnă tensiune mică?
În momentul în care inima se contractă, sângele presează pereții arteriali cu o forță denumită tensiune arterială. Tensiunea mică este definită că o tensiune sub 90/60 mm Hg (o tensiune mai mică de „9 cu 6”). Nu este obligatoriu ca ambele valori să fie mai mici decât cele indicate, este suficient că tensiunea sistolică (valoarea mai mare) să scadă sub 9, sau că cea diastolică (valoarea mai mică) să scadă sub 6, potrivit drmax.ro.
Ce să faci când ai tensiunea mică?
Medicii consideră că tensiunea mică poate fi un pericol dacă produce simptome neplăcute. Când apar manifestări anormale, cel mai bine este să mergi la medicul specialist pentru un diagnostic corect și complet, iar dacă este vorba de tensiune mică poți primi un tratament personalizat nevoilor pentru ca viața să nu îți fie pusă în pericol la scăderea bruscă a tensiunii arteriale.
Monitorizarea permanentă este cheia pentru păstrarea stării de sănătate. Chiar și dacă tensiunea mică nu își manifestă simptomele neplăcute, dar ai un diagnostic în acest sens, specialistul te va programa periodic la control de rutină.
Valorile tensiunii mici
Tensiunea arterială normală este 120/80 mm Hg la adulți. Orice valoare sub pragul de 90/60 mm Hg este considerată tensiune mică sau hipotensiune arterială. Cum tensiunea mică nu prezintă mereu simptome, nu se poate spune câte persoane sunt în această situație.
Tensiunea mică se poate manifestă indiferent de vârstă și în orice mediu, atât la persoanele foarte active fizic, cât și la cele sedentare. Totuși, cei trecuți de 50 de ani se pare că manifestă simptomele și astfel se ajunge la diagnostic și tratament.
Cauze
În primul rând, e important de știut că tensiunea arterială variază mult în decursul unei zile, înainte și după masă, în perioadele de activitate fizică și la somn, în momentele de relaxare și cele de stres.
Poziția corpului, frecvența respiratorie, medicamentele pe care le iei, alimentele și băuturile și chiar și momentul zilei influențează tensiunea arterială. În cazuri cu tensiune mică, valorile reduse se înregistrează în activitățile zilnice obișnuite.
Când se vorbește despre tensiune mică, cauze frecvente sunt:
-sarcina: sistemul vascular se extinde rapid în perioada sarcinii, așadar tensiunea arterială va scădea în mod firesc, cel puțin în primele 24 săptămâni. După naștere, sau chiar înainte de aceasta, tensiunea arterială revine de la sine la valorile normale. Tensiunea mică în sarcină e considerată fiziologică;
-unele afecțiuni cardiace: bradicardia, problemele valvelor cardiace, infarctul și insuficientă cardiacă;
-unele probleme endocrine: afectarea paratiroidelor, insuficienta suprarenalelor, hipoglicemia și, uneori, diabetul;
-deshidratarea: atunci când organismul este deshidratat, cantitatea de sânge circulant se reduce. Deshidratarea poate apărea din cauza căldurii excesive, a febrei, varsăturilor și diareei, excesului de diuretice sau a efortului fizic intens;
-hemoragiile: pierderile majore de sânge, determinate de o leziune gravă sau de o hemoragie internă;
-infecțiile grave - septicemia: atunci când o infecție bacteriană pătrunde în sânge, poate declanșa șocul septic, un eveniment grav, care pune viața în pericol și care poate determina tensiune mică;
-reacțiile alergice grave - anafilaxia: declanșează probleme respiratorii, erupții cutanate, edem glotic și o scădere periculoasă a tensiunii arteriale;
-carențele nutritive: carențele de vitamina B12, folati și fier pot determina anemie și, consecutiv acesteia, tensiune mică.
Factori de risc
Patologia menționată mai sus poate constitui cauze ale tensiunii mici. În ceea ce privește factorii de risc, aceștia sunt reprezentați în general de anumite medicamente:
-diureticele;
-alfa-blocantele;
-beta-blocantele;
-medicamentele pentru boală Parkinson;
-antidepresivele triciclice;
-medicamentele pentru disfuncția erectilă, mai ales când sunt asociate cu nitroglicerină.
Simptome
Unele persoane se simt bine atunci când au tensiunea mică, altele experimentează un disconfort minor. Există, însă, și o categorie de pacienți la care se asociază diagnosticului de tensiune mică simptome importante, care interferează cu activitățile zilnice și afectează calitatea vieții.
Simptomele obișnuite în cazul hipotensiunii arteriale sunt:
-o stare inexplicabilă de oboseală și de lipsa de energie;
-senzație de leșin;
-amețeală, senzația de pierdere a echilibrului în momentul ridicării în picioare de pe fotoliu sau pat;
-greață, disconfort gastric și senzația de vomă;
-piele umedă și rece;
-vedere încețoșată;
-depresie, senzație persistență de tristețe, proastă dispoziție care interferează cu activitățile curente;
-pierderea cunoștinței (leșîn, sincopă).
Tipuri de tensiune mică
Tensiunea mică poate fi clasificată, de către medici, în mai multe categorii, în funcție de cauzele determinante și de alți factori. Cele mai comune tipuri de tensiune mică sunt:
-hipotensiunea ortostatică;
-hipotensiunea postprandiala;
-hipotensiunea mediată neuronal;
-hipotensiunea Shy-Drager.
Hipotensiunea ortostatică
Hipotensiunea ortostatică, denumită și tensiunea mică posturală, reprezintă o scădere bruscă a tensiunii arteriale în momentul în care pacientul se ridică în picioare, după ce a petrecut mult timp așezat sau culcat.
Gravitația face că sângele să stagneze pentru scurt timp la nivelul membrelor inferioare în momentul ridicariii. Ulterior, creșterea frecvenței cardiace și vasoconstrictia duc la repartizarea egală a sângelui în organism.
În cazul persoanelor care suferă de hipotensiune ortostatică, acest mecanism de autoreglare este afectat, irigarea cu sânge a creierului este redusă, iar pacientul suferă de amețeală, senzație de plutire, vedere încețoșată și, uneori, leșîn.
Hipotensiunea ortostatică poate avea mai multe cauze:
-deshidratarea;
-menținerea poziției orizontale pentru un interval mai mare de timp;
-sarcina;
-diabetul;
-problemele cardiace;
-căldură excesivă;
-venele varicoase de dimensiuni mari;
-medicamentele: diuretice, beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, inhibitorii enzimelor de conversie a angiotensinei, antidepresivele.
Hipotensiunea postprandială
Hipotensiunea postprandială apare în general la adulții în vârstă, la aproximativ 1 - 2 ore după masă. În mod fiziologic, după masă, cantitatea de sânge care iriga sistemul digestiv crește. Pentru a compensa această situație, organismul sănătos crește frecvența cardiacă și declanșează constricția unor vase de sânge, pentru a menține o tensiune arterială normală. Dar la unii oameni, aceste mecanisme nu funcționează corect, ceea ce conduce la tensiune mică, amețeli și leșin.
Hipotensiunea postprandială apare mai frecvent la hipertensivi și la cei cu afecțiuni ale sistemului nervos autonom precum Parkinson. Ea poate fi evitată prin consumul unor cantități mici de hrană, cu un conținut redus de carbohidrați și printr-o hidratare adecvată.
Hipotensiunea mediată neuronal
Această formă de hipotensiune afectează în special copiii și adulții tineri și pare să fie cauzată de un defect de comunicare între creier și inima. Simptomele apar după o perioada lungă petrecută în picioare și pot conduce la leșin.
Hipotensiunea Shy-Drager
Atrofie multiplă a sistemului cu hipotensiune ortostatică sau sindromul Shy-Drager este rar și prezintă simptome asemănătoare celor din boală Parkinson. Sistemul nervos autonom se deteriorează treptat și, odată cu el, au de suferit și funcțiile involuntare de tipul tensiunii arteriale, frecvenței cardiace și respiratorii sau digestiei. Caracteristice acestui sindrom sunt valorile foarte crescute ale tensiunii arteriale atunci când pacientul stă culcat.
Cum se diagnostichează tensiunea mică?
Suspiciunea de tensiune mică este de obicei formulată atunci când persoane aparent sănătoase se plâng de simptome de slăbiciune, amețeli, stare de leșin. Alteori, un eveniment cardiac determină monitorizarea tensiunii arteriale și permite identificarea problemei.
Primul pas în stabilirea diagnosticului de tensiune mică se face consecutiv măsurării tensiunii la pacientul în poziție culcată, așezat și în picioare. La pacienții cu hipotensiune simptomatică se înregistrează o scădere acută a tensiunii în momentul în care se ridică în picioare, concomitent cu creșterea frecvenței cardiace. (3)
În plus, medicul va recomandă și alte investigații:
-o hemoleucogramă completă permite identificarea unei eventuale anemii, consecutiv pierderii de sânge, sau o creștere a leucocitelor că urmare a unei infecții;
-determinarea electrolitilor din sânge poate indică deshidratare, o carență de minerale, insuficientă renală sau acidoză metabolică;
-concentrația de cortizol, pentru diagnosticarea insuficienței suprarenalelor sau a bolii Addison;
-culturi de sânge și urină pentru a identifica septicemia sau infecțiile urinare;
-examene radiologice: radiografia, ecografia, CT-ul permit diagnosticarea pneumoniei, a insuficienței cardiace, litiazei biliare, pancreatitei sau diverticulitei;
-electrocardiogramă poate identifica tulburări de ritm cardiac, pericardită și afectarea muschiului cardiac consecutiv unor infarcte anterioare. De asemenea, cu ajutorul EKG se pot identifica zone în care mușchiul cardiac nu este irigat suficient;
-monitorizarea Holter permite identificarea episoadelor intermitențe de aritmie cardiacă;
-ecocardiografia permite examinarea structurilor cardiace în mișcare și identificarea lichidului pericardic în exces, a bolilor valvelor cardiace sau a tumorilor cardiace rare;
-ecografia venoasă a membrelor și CT-ul la nivelul pieptului pot identifica tromboză venoasă profundă și embolia pulmonară;
Testul mesei înclinate se folosește pentru a evalua pacienții care suferă de hipotensiune ortostatică.
Tratament
În cazurile cu tensiune mică, tratamentul variază în funcție de cauzele care determina apariția hipotensiunii. Astfel, medicul va evalua:
-tipul de tensiune mică;
-situațiile care generează episoade de hipotensiune arterială în fiecare caz particular.
Schimbări ale stilului de viață
Schimbarea unora dintre obiceiurile de zi cu zi poate contribui la ameliorarea episoadelor hipotensive simptomatice. Astfel, este foarte posibil că medicul să sugereze:
-hidratare corespunzătoare, mai ales în timpul episoadelor de caniculă, efort fizic, vărsături sau diaree. Uneori, apă nu este suficientă, caz în care medicul va recomandă suplimente alimentare de rehidratare cu electroliți;
-identificarea factorilor de stres care determina o scădere bruscă a tensiunii arteriale. Uneori, aceste momente pot fi anticipate și evitate. Alteori, pacientul poate crea un plan de rezervă pentru momentele în care se simte dezorientat sau slăbit. Dacă vizită la medic este cea care declanșează crizele, comunica-i acestuia informația;
-monitorizarea tensiunii arteriale în diverse momente ale zilei și în diferite circumstanțe, pentru a se identifica perioadele cu cel mai mare risc;
-deplasarea și schimbarea poziției frecvent. Dacă există o problema cu statul în picioare mult timp, pauzele sunt binevenite;
-ridicatul în picioare trebuie făcut lent, mai ales după intervale mari de timp petrecute în poziție șezând sau la orizontală. Este indicat că, din poziția culcat, ridicarea să se facă întâi în șezut, apoi să se coboare picioarele la marginea patului, și abia mai apoi pacientul să ajungă în poziție verticală. Respirația profundă poate ajută la menținerea tensiunii la un nivel adecvat;
-schimbarea obiceiurilor alimentare poate ajută: porțiile mai mici pe parcursul întregii zile în locul meselor copioase sunt utile în acest sens. O pauză după masă este binevenită, atunci când e posibilă.
-ciorapii de compresie pot fi de ajutor în cazul pacienților care suferă de hipotensiune ortostatică. (1), (2), (3)
Tratament medicamentos
Unele forme de tensiune mică impun tratament medicamentos. Acesta poate cuprinde:
-medicație pentru o altă boală: atunci când episoadele de tensiune mică sunt declanșate de o afecțiune prexistentă, tratamentul presupune medicație pentru infecția respectivă, pentru diabet sau pentru boală cardiacă;
-medicație pentru creșterea tensiunii arteriale: se recomandă cel mai adesea persoanelor care suferă de hipotensiune ortostatică într-o formă gravă și pe care celelalte remedii nu le-au ajutat. Înainte de a cere un asemenea produs la farmacie, este obligatoriu să consulți medicul;
-tratament de urgență pentru starea de șoc: tensiunea mică asociată stării de șoc este cea mai gravă formă de boală și trebuie tratată imediat. Tratamentul se face cu ajutorul fluidelor și a medicației administrate intravenos, menite să stabilizeze funcțiile vitale.
Atenție: orice suplimente alimentare pentru sistemul cardiovascular trebuie administrate cu acordul medicului, pentru a evita interacțiunile cu medicația prescrisă de acesta.
Tratament naturist
Când e vorba despre tensiune mică, tratament naturist cu eficientă dovedită din punct de vedere științific nu există. Din fericire, există în schimb remedii naturiste care pot contribui la eliminarea potențialelor cauze declanșatoare.
Vitamina B12 sau mai bine spus carență de vitamina B12 determină un anumit tip de anemie asociată tensiunii mici și unei stări de permanentă oboseală. Surse alimentare de B12 sunt ouăle, cerealele fortifiate, carnea și drojdia. Uneori, poate fi necesar un supliment alimentar pentru a se asigura un aport adecvat;
Magneziul este un mineral esențial pentru multe dintre funcțiile organismului, iar dozarea acestuia necesită multă atenție în cazul persoanelor cu tensiune mică care au în plan să consume un supliment;
Cofeină (și teina) pot ajuta cu o doză de energie suplimentară, la nevoie. Dacă nu îți place cafeaua, poți apela la ceai verde sau la suplimente pe baza de ceai verde;
Folatii - lipsa lor agravează anemia. Alimentele bogate în folati sunt asparagusul, fasolea, lintea, citricele, ouăle, ficatul și legumele cu frunze verzi. În cazul unei diete restrictive, medicul poate recomandă o sursă alternativă.
Complicații care pot apărea
Tensiunea mică nu este întotdeauna indicatorul unei probleme de sănătate și poate fi ținută sub control de majoritatea oamenilor prin mici ajustări ale stilului de viață. Totuși, există câteva complicații care pot surveni în urmă episoadelor de tensiune mică.
Căzăturile și rănirile asociate
O scădere bruscă a tensiunii arteriale poate determina amețeală și chiar pierderea cunoștinței. Simptomele se pot instala brusc și pe neașteptate, determinând accidente și căzături.
Căzăturile sunt unul dintre cele mai frecvente motive pentru spitalizarea adulților în vârstă. Din fericire, cu tratamentul adecvat și cu modificarea obiceiurilor zilnice, majoritatea acestor situații pot fi prevenite.
Șocul
Dacă tensiunea arterială scade sub un anumit nivel, organele vitale încep să funcționeze prost deoarece nu primesc suficient sânge. Astfel, există posibilitatea că pacientul să între în starea de șoc, care este o urgență majoră. Simptomele stării de șoc includ:
-piele rece, umedă;
-ritm cardiac rapid și neregulat;
-respirație accelerată.
Cum poate fi prevenită tensiunea mică?
Tensiunea mică nu este neapărat un lucru rău, cel puțin la persoanele care nu manifestă simptome asociate acesteia. Apariția momentelor dificile poate fi prevenită prin câteva metode simple.
Un stil de viață sănătos
Porții mici și dese, un aport redus de carbohidrați rafinați și de grăsimi săturate, hidratare corespunzătoare și exercițiu fizic zilnic - aceste 4 recomandări sunt esențiale pentru sănătatea aparatului cardiovascular.
Consulturi medicale periodice
Cu ocazia consulturilor medicale periodice medicul realizează o verificare generală a sănătății organismului, astfel încât eventualele motive de îngrijorare ale pacientului pot fi comunicate prompt, iar apariția diverselor boli poate fi identificată într-o faza precoce. Astfel, pacientul beneficiază de recomandări și intervenții rapide.
Tratarea adecvată a patologiei preexistente
În cazul în care pacientul suferă de anumite boli care îl predispun la tensiune mică, este foarte important că acesta să primească tratament personalizat, pe care să îl urmeze cu strictețe. De asemenea, trebuie să țină legătura cu medicul care îl urmărește, pentru ajustarea dozelor sau a produselor farmaceutice, dacă este necesar.
Majoritatea oamenilor fac față foarte bine episoadelor de tensiune mică prin simpla înțelegere a bolii și a simptomelor și prin identificarea și atentă gestionare a factorilor declanșatori. Este de preferat, întotdeauna, comunicarea cu medicul în legătură cu îngrijorările legate de tensiunea arterială.
Se încarcă comentariile...
