6 factori care slăbesc «scutul» natural al organismului

1. Alimentaţia sărăcăcioasă

Persoanele subnutrite sau malnutrite au un risc mai mare de a contracta infecţii. Studiile arată că dietele drastice, cu un aport mai mic de 1.200 de calorii zilnic, scad capacitatea de apărare a organismului. În plus, alimentaţia de tip fast-food (cu grăsimi, prăjeli, conservanţi) deprimă imunitatea. Potrivit nutriţioniştilor, aceste produse nu doar că nu aduc substanţe nutritive organismului, ci reuşesc să consume şi puţinele vitamine şi minerale pe care le avem în rezerve. De ceea, ca să te pregăteşti pentru sezonul răcelilor, hrăneşte-te echilibrat. Include în dieta zilnică legume, fructe şi ulei de măsline, iar săptămânal consumă orez brun şi carne de peşte şi de pui.

2. Sedentarismul

Mişcarea stimulează imunitatea prin mecanisme incomplet elucidate. Ea pune sângele în mişcare şi astfel mobilizează limfocitele din organele-depozit, astfel că anticorpii vor ajunge mai repede în întâmpinarea microbilor, pentru a-i anihila. În plus, studiile arată că globulele albe sunt mai virulente la persoanele care fac sport. Pentru a-şi face efectul, nu este nevoie de exerciţii fizice elaborate, ci sunt suficiente plimbările de 20 de minute, în ritm alert, care cresc ritmul cardiac. Mai mult, mişcarea în aer liber, sub razele blânde ale soarelui de toamnă, stimulează formarea vitaminei D în piele, aliatul imunităţii. Pe de altă parte, excesul de exerciţii fizice slăbeşte imunitatea.

3. Stresul

Stresul prelungit duce la eliberarea de cortizol în sânge, hormon care scade capacitatea de apărare a organismului în faţa infecţiilor. În plus, stresul alterează echilibrul bacteriilor de la nivelul intestinului gros, arată un studiu recent realizat la Universitatea de Stat din Ohio, SUA. Mai exact, reduce numărul şi diversitatea bacteriilor prietenoase din colon, efect similar celui produs de consumul de antibiotice.

4. Lipsa somnului

Noaptea este un sfetnic bun şi pentru sistemul imunitar. Persoanele care dorm insuficient sau prost sunt mai expuse riscului de a se îmbolnăvi după contactul cu un virus sau cu o bacterie, pentru că lipsa somnului se asociază cu o scădere a numărului de celule T. În plus, dacă sunt deja răcite, ele se vor vindeca mai greu şi vor avea simptome mai zgomotoase. Aceasta pentru că prea puţin somn stimulează producerea de citokine, proteine care favorizează inflamaţia. Mai mult, mecanismul apariţiei febrei, semnul că organismul luptă împotriva infecţiei, funcţionează mai bine în timpul somnului (este şi motivul pentru care febra creşte seara şi pentru care boala ne „trage" la somn). Şi vaccinurile îşi fac efectul mai bine în timpul nopţii. Adulţii au nevoie, în general, de şapte-opt ore de somn pe noapte, iar şcolarii şi adolescenţii, de nouă ore.

5. Medicamentele

Antibioticele administrate în cantităţi sau pe durate greşite au efecte nocive asupra imunităţii din două puncte de vedere. Pe de o parte, ele distrug bacteriile bune, care ajută imunitatea, iar pe de altă parte, anihilează doar o parte din bacteriile rele. În acest fel, folosirea incorectă a antibioticelor permite supravieţuirea unor tulpini foarte virulente, greu de distrus de către sistemul imunitar şi imune la respectivul antibiotic.

6. Fumatul

Prezenţa nicotinei în sânge duce la atrofierea ţesuturilor implicate în producerea sau în depozitarea limfocitelor şi provoacă disfuncţii ale acestor celule. Cercetătorii polonezi de la Universitatea din Wroclaw au descoperit că nicotina inhibă răspunsul celulelor T helper 1, implicate în în distrugerea microbului, în schimb îl exacerbează pe cel al celulelor T helper 2, care duc la apariţia alergiilor.

SFATUL SPECIALISTULUI

Pentru creşterea imunităţii organismului este bine să se efectueze o cură profilactică la debutul sezonului rece, cu reluarea acesteia la apariţia primelor semne de boală. Echinacea este una din plantele des utilizate în acest scop, cura făcându-se de de obicei timp de 30 zile, cu comprimate cu pulbere de 300 mg de 3 ori pe zi. Copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 13 ani le pot lua în concentraţii de 400 mg/zi sau comprimate cu ulei de echinacea, 1-2 capsule pe zi. De asemenea, se poate utiliza propolisul, cel mai puternic antibiotic natural, sub formă de capsule, de tinctură sau încorporat în sirop: 30-40 picături de 2-3 ori pe zi, timp de 15 zile.

Alte plante care stimulează imunitatea şi aduc un aport suplimentar de vitamina C sunt măceşul (sub formă de ceaiuri sau de sirop presat la rece), cătina şi arnica. În general însă, dozele şi durata administrării se vor stabili de către medic, în funcţie de vârstă şi de reactivitatea organismului, pentru că există şi contraindicaţii: alergiile la acest substanţe, bolile autoimune, vârsta mai mică de 2 ani, graviditatea. Dr. Ruxandra Constantina, medic de familie, competenţă în apifitoterapie reflexoterapeut