Judecătorii au publicat motivarea deciziei de achitare a lui Tăriceanu. Dosarul poate intra în faza de apel
0
Direcţia Naţională Anticorupţie poate ataca decizia prin care Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă. Magistraţii Curţii Supreme au publicat motivarea, aşa că procurorii pot face apel.
La sfârşitul lunii mai, magistraţii de la Curtea Supremă l-au achitat pe Călin Popescu Tăriceanu pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă. Cum sentinţa nu a fost definitivă, procurorii DNA, care ceruseră o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru preşedintele Senatului, pot ataca în recurs decizia completului de trei judecători care s-a pronunţat în primă instanţă.
Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/ îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.
Procurorii susţin că „prin declaraţiile mincinoase date în cauză” ca martor Tăriceanu a urmărit favorizarea celor cercetaţi în dosar (Truică Remus, Tal Silberstein, Andronic Dan Cătălin, Marcovici Marius Andrei), „cu care avea şi are în continuare relaţii personale apropiate, rezultă şi din poziţia sa publică, exprimată atât înaintea audierii sale, cât şi ulterior, preluată de mass media, din care rezultă că avea cunoştinţă despre faptele pentru care aceste persoane sunt cercetate, cunoscute în spaţiul public conform propriei afirmaţii”.
Procurorul DNA a susţinut că inculpatul Călin Popescu Tăriceanu a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului în 8 împrejurări. „Obligaţia de a fi onest i-a fost total străină, indiferent în ce calitate a fost audiat, martor sau inculpat. A ştiut că nu spune adevărul atunci când a fost audiat. Apreciem că există dovezi asupra săvârşirii faptei de mărturie mincinoasă, vinovăţia inculpatului reieşind din declaraţiile celorlalţi martori, a căror credibilitate nu a fost pusă la îndoială. În rechizitoriu există interceptări şi înscrisuri care susţin acuzaţiile", a subliniat procurorul de caz în pledoaria finală în faţa judecătorilor.
Pe de altă parte apărătorul preşedintelui Senatului a susţinut că „întreg rechizitoriul este o fabricaţie, fără nicio bază factuală. Am arătat că toate probele administrate în faţa instanţei nu susţin aceste acuzaţii, ceea ce dovedeşte că acest dosar este urmare a unei construcţii false, în esenţă lipsind mobilul pentru aceste declaraţii, fapt relevat şi din mărturia celor doi prinţi”.
La rândul său, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că „toate declaraţiile mele au fost făcute sincer, cu buna credinţă şi cu dorinţa ca procurorul să ştie ceea ce ştiu şi eu. Din păcate, acuzaţiile se bazează pe mistificări, contradicţii grave, ce abundă în rechizitoriu”. Mai mult, acesta a adăugat că „faptul că am fost târât în acest proces mi-a afectat imaginea, familia şi este regretabil că s-a ajuns la aceste situaţii în care vorbim de alte intenţii decât aflarea adevarului“.























































