Grefierii o iau pe urmele magistraţilor şi cer mărirea salariilor

Magistraţii de la mai multe instanţe din ţară au demarat diverse forme de protest

Preşedinţii Curţilor de Apel şi şefii marilor parchete se vor întâlni vineri cu membrii CSM pentru a discuta cerinţele din Memorandumul privind justiţia, după ce mai multe instanţe au adoptat diverse forme de protest. Grefierii şi personalul auxiliar din justiţie se pregătesc de proteste.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au stabilit să se întâlnească vineri cu preşedinţii Curţilor de Apel şi cu şefii parchetelor, pentru a discuta cerinţele din Memorandumul privind justiţia, după ce mai multe instanţe au adoptat diverse forme de protest. Magistraţii mai multor instanţe şi parchete au demarat un „protest public” care constă fie în soluţionarea doar a cauzelor urgente, fie în purtarea de banderole albe pe braţ de către judecători. Aceste acţiuni vin în contextual în care în instanţe şi parchete sunt alegeri pentru viitorii membri CSM.

La discuţiile din CSM au participat ieri şi doi reprezentanţi ai asociaţiilor magistraţilor, Gabriela Baltag, de la Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), şi Gheorghe Sima, preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România. Cei doi au avut o discuţie în contradictoriu cu preşedintele CSM, Mircea Aron, privind data la care CSM ar trebui să aibă o întâlnire cu şefii instanţelor şi parchetelor, pentru a exprima un punct de vedere comun privind cele 17 puncte ale Memorandumului privind justiţia, document adoptat de 101 instanţe şi 28 de parchete.

Prună şi Cioloş, chemaţi în CSM

Mircea Aron a arătat că multe dintre punctele Memorandumului au fost deja discutate în CSM, dar că unele nu ţin de atribuţiile Consiliului, alte puteri ale statului fiind chemate să rezolve aceste probleme vechi ale sistemului judiciar, potrivit News.ro. În replică, Baltag i-a reproşat şefului CSM că nu a transmis către asociaţiile magistraţilor punctul de vedere al Direcţiei legislaţie din CSM pe acest subiect. Ea a mai cerut CSM să sesizeze Curtea Constituţională cu privind la existenţa unui posibil conflict de natură constituţională între sistemul judiciar, Guvern şi Parlament, privind salarizarea neunitară a funcţionarilor plătiţi de la bugetul de stat.

Norel Popescu, membru al CSM şi fost vicepreşedinte al AMR, a susţinut că o decizie trebuie luată în această săptămână şi a propus ca la întâlnire să participe şi ministrul Justiţiei, Raluca Prună. AMR a fost una din asociaţiile de magistraţi care a cerut, în ultima perioadă, demisia Ralucăi Prună. Gheorge Sima a adăugat că la dezbatere trebuie să participe şi premierul Dacian Cioloş.

Urmează „protestele” grefierilor

În timp ce la CSM discuţiile erau în toi, la Tribunalul Bucureşti, circa 25 de grefieri au ieşit pe scările instanţei. Ei au spus că sunt nemulţumiţi de condiţiile de muncă şi de salariile mici pe care le primesc. „Este un semnal de alarmă pe care au vrut să-l tragă vis-a-vis de supraîncărcarea grefierilor şi a personalului auxiliar din instanţele din Bucureşti”, a  spus preşedintele instanţei, judecătoarea Laura Andrei.

Potrivit acesteia, grefierii vor continua demersul prin memorii şi documente pe care le vor transmite în baza Legii Dialogului Social. Astfel, în acest moment activitatea instanţei nu ar fi afectată. „În acest moment ei pun pe hârtie toate doleanţele lor”, a explicat Laura Andrei. Surse din rândul grefierilor au explicat că „proteste” spontane ale personalului auxiliar din instanţe ar urma să aibă loc în perioada următoare şi la alte judecătorii din Bucureşti şi din ţară. Ei susţin că au înştiinţat şi Guvernul României cu aceste revendicări, dar că ar fi fost ignoraţi.

De unde a început totul

Protestele au fost decise în urma unor hotărâri ale Adunărilor Generale ale judecătorilor, care cer adoptarea unor măsuri privitoare la reorganizarea justiţiei, salarizarea nediscriminatorie a magistraţilor şi asigurarea separaţiei puterilor în stat, unele instanţe cerând inclusiv demisia ministrului Justiţiei. Astfel s-a ajuns la realizarea unui „Memorandumul privind justiţia” în care se trasează o serie de măsuri pentru a avea o „justiţie eficientă, modernă şi de calitate”. 

Totul  a început cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului  20/2016 privind salarizarea bugetarilor a aruncat în aer şi Justiţia. Desi întreaga Ordonanţă se referă cu predilecţie la cei din Sănătate şi Învăţământ, primul articol este formulat în aşa fel încât se înţelege că vizează de fapt toţi bugetarii. Acesta face referire la „personalul plătit din fonduri publice”. Magistraţii au considerat că textul ar trebui să se refere şi la ei, pentru a rezolva inechităţile din sistem. Primul care a reacţionat a fost procurorul general al României, Augustin Lazăr, care a a semnat un ordin prin care procurorii vor primi o majorare salarială de până la 18 procente, începând din septembrie. Judecătorii au început să facă presiuni, asupra Ministerului Justiţiei, pentru a  le fi mărite salariile, dar Raluca Prună nu a emis un act pentru majorare.

Ulterior, Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă care a corectat eroarea din ordonanţa 20, astfel încât magistraţii să nu fie vizaţi de aceste majorări.