Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, vizită în SUA, într-un context nu tocmai fericit

Preşedintele SUA, Joe Biden, îl primeşte la Casa Albă pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski este aşteptat la Casa Albă, unde va fi primit de şeful statului american, Joe Biden. Din nefericire pentru liderul de la Kiev, vizita are loc în în cea mai nefericită periodă pentru noua administraţie de la Washington, după operaţiunea însângerată de retragere a trupelor din Afganistan.

Administraţia Biden şi-a exprimat în repetate rânduri dezamăgirea faţă de lipsa de progrese înregistrate de Ucraina în implementarea reformelor susţinute de Vest şi în combaterea corupţiei. Nu se aşteaptă că Biden şi Zelenski să organizeze o conferinţă de presă comună în care să le permită jurnaliştilor să le adreseze întrebări, dar este aşteptat să anunţe un nou acord-cadru de apărare care ar putea include o pregătire extinsă şi o participare mai mare la exerciţii militare comune. De asemenea, ar trebui să existe un acord privind cooperarea economică. 

În timpul întâlnirii dintre cei doi, se aşteaptă ca Biden să-i ceară lui Zelenski să ducă la bun sfârşit agenda de reformă şi să combată corupţia, inclusiv prin îmbunătăţirea managementului companiilor mari de stat. Statele Unite şi aliaţii europeni au acordat Kievului miliarde de dolari sprijin financiar, în special din 2014 încoace, de la anexarea Crimeei, dar au condiţionat ajutorul de schimbări politice şi economice în sprijinul statului de drept şi care să pună Ucraina pe calea integrării.

Ucraina a făcut unele progrese în ceea ce priveşte reformele de-a lungul anilor, inclusiv în domeniul achiziţiilor publice, al serviciilor bancare şi al vânzărilor de terenuri agricole, dar ritmul este unul mai lent decât se aşteptau susţinătorii săi occidentali.

Observatorii spun că administraţia Biden este dezamăgită de evoluţiile înregistrate în mandatul lui Zelenski, un novice în politică dar care a câştigat alegerile prezidenţiale în 2019 cu promisiunea de a combate corupţia.

În martie 2020, Zelenski şi-a concediat guvernul reformist şi pe procurorul general după doar şase luni de guvernare, alimentând îngrijorările că face astfel un pas înapoi pe calea reformelor şi a anticorupţiei.

Apoi, în aprilie, guvernul său l-a demis pe şeful Naftogaz, compania de stat care administrează gazele naturale şi a făcut-o într-o manieră incompatibilă cu standardele occidentale de guvernanţă corporativă, înfuriind Washingtonul, screi europa libera.

Naftogaz a fost în centrul celor mai mari scandaluri de corupţie din Ucraina în ultimele trei decenii, iar primenirea sa a fost una din ţintele guvernului pro-occidental din 2014 încoace.

Zelenski şi-a apărat decizia, susţinând că fostul şef al Naftogaz nu a reuşit să obţină profituri şi creşterea producţiei.

După întâlnirile de la Washington din iulie, Arsenie Iaţeniuc, fost premier al Ucrainei din 2014 până în 2016, a declarat la o conferinţă a Consiliului Atlantic că a simţit o „lipsă reală de încredere în acest moment” faţă de Kiev.

Luţevici spune că administraţia Biden vede reformele şi apărarea împotriva agresiunii ruse ca „două feţe ale aceleiaşi monede”. Din punctul de vedere al SUA, „corupţia este strâns legată de influenţa malignă (rusă)”, spune comentatoarea.

Luţevici spune că Zelenski nu se va duce cu mâna goală la Washington şi că va avea ce să-i prezinte concret lui Biden când va ajunge la Casa Albă.

E vorba de o serie de măsuri pe care preşedintele ucrainean le-a luat în chestiuni care sunt de interes naţional, dar nu numai. Zelenski a prezentat o lege prin care să fie oprită influenţa magnaţilor asupra economiei ucrainene iar partidul său a adoptat în iulie un pachet de legi privind reforma judiciară, care a entuziasmat societatea civilă ucraineană.

Acestora li se adaugă un proiect de lege pentru reformarea serviciilor secrete, la care lucrează în acest moment parlamentul ucrainean.

Urmează ca SUA să urmărească şi cum va fi implementată legislaţia. Decizia administraţiei Biden de a renunţa la sancţiuni împotriva conductei de gaze naturale susţinute de Kremlin ar putea priva Kievul de 2 miliarde de dolari pe an pe care ar trebui să le obţină din tranzitul de gaze începând cu 2025. Zelenski şi-a exprimat dezamăgirea faţă de administraţia Biden în interviurile date în iunie şi august în presa americană.

Aliona Ghetmanciuc, directorul Centrului Noua Europă cu sediul la Kiev, a declarat că experienţa lui Biden în Ucraina şi campania sa din 2019, când a susţinut că Ucraina va fi o „prioritate pentru politica externă” a SUA, i-a făcut pe oficialii de la Kiev mult „prea optimişti” cu privire la ceea ce ar urma să facă noul preşedinte american odată ajuns la Casa Albă.

„Există o uşoară dezamăgire", a spus ea, adăugând că problemele interne ale SUA din acest moment ar putea şi ele contribui la distanţarea de Ucraina. „Se pare că Biden încearcă să se distanţeze de Ucraina", spune experta.

S-au schimbat multe în ţară şi în străinătate de când Biden a făcut acel comentariu de campanie în faţa Consiliului pentru Afaceri Externe. „Biden nu doreşte ca Ucraina să fie pe primul loc”, a spus William Pomeranz, director adjunct al Institutului Kennan din Washington.

„Are multe în farfurie şi nu cred că vrea să fie încurcat cu o altă situaţie de politică externă”. Ucraina şi-a exprimat dorinţa de a adera la NATO pentru a se proteja împotriva agresiunii ruseşti, iar Kremlinul a avertizat imediat asupra „liniei roşie” care nu trebuie depăşită.

La rândul său, Biden a declarat în luna iunie că Ucraina nu este pregătită pentru aderarea la NATO, referindu-se la nivelul ridicat de corupţie, fără a oferi vreo îndrumare cu privire la modul de măsurare a progresului ţării, provocând frustrarea Kievului.

În sprijinul acestui punct de vedere, analiştii indică deciziile lui Biden de a se întâlni cu Putin la Geneva în iunie înainte de a-l primi pe Zelenski la Washington şi de a renunţa la sancţiunile împotriva gazoductului rusesc Nord Stream 2.