De ce Europa nu are un plan în fața schimbării de paradigmă a lui Trump

În ultimele 48 de ore, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a avut un discurs descurajant în raport cu speranțele Ucrainei pentru un acord de pace favorabil și a sugerat că SUA și-ar putea reduce prezența militară în Europa, în timp ce Trump însuși a avut o convorbire cu liderul rus Vladimir Putin despre viitorul Kievului, se arată într-o analiză Politico.

SUA au schimbat paradigma în relație cu Europa FOTO SHUTTERSTOCK

Insistența lui Hegseth, joi, conform căreia Casa Albă vede „ambițiile chinezilor comuniști” ca pe principala amenințare globală, forțând astfel o retragere a implicării americane în domeniul securității în Europa, a făcut parte din revizuirea propusă de americani și care i-a animat pe aliații NATO în timpul reuniunii miniștrilor apărării de la Bruxelles.

În timp ce țările europene au fost de acord că trebuie să facă mai mult pentru propria lor securitate – inclusiv prin cheltuirea a mult mai mulți bani pe armatele lor – o mare parte din retorica publică de la Bruxelles părea orientată spre încercarea de a-i menține pe Trump și Hegseth de partea lor.

Răspunsul la declarațiile inițial agresive ale SUA, a fost unul înnăbușit miniștrii apărării din NATO folosind cuvinte și expresii precum „convergență”, „SUA au dreptate” și „familie”. Reacțiile publice timide la stabilirea tonului din partea Washington au fost menite să evidențieze faptul că există încă o agendă europeană clară pentru a gestiona ordinea geopolitică inițiată de Trump.

„Majoritatea țărilor europene nu vor să fie umilite și încă nu gândesc în termenii noului cadru Trump”, a spus un oficial european, adăugând că probabil la mijloc este un „amestec de teamă și negare” cu privire la impactul real al noii poziții a SUA atât asupra Ucrainei, cât și asupra securității Europei în ansamblu.

Păstrarea interesului SUA

Franța – una dintre cele trei puteri nucleare ale NATO alături de Regatul Unit și SUA – a susținut recent că europenii trebuie să se pregătească pentru un scenariu în care SUA retrag resurse și personal militar de pe continent.

Dar vorbind cu reporterii după întâlnirea de două zile de la Bruxelles, secretarul general al NATO Mark Rutte a încercat să minimalizeze îngrijorările că SUA ar putea diminua prezența militară în Europa.

„Pete Hegseth a spus la Stuttgart că nu există planuri de reducere a nivelului trupelor. În același timp, SUA [este] destul de iritată de multă vreme... că cheltuiesc mai mult decât aliații europeni ai NATO și Canada, așa că trebuie să facem mai mult", a spus el.

Întrebat despre trupele americane din Europa, Hegseth a spus reporterilor joi că „nu ne abandonăm aliații din Europa”.

„Nu a fost luată nicio decizie cu privire la nivelurile de trupe [în Europa], aceasta este o discuție care trebuie purtată de comandantul suprem, a adăugat el, referindu-se la o revizuire planificată a desfășurării militare americane la nivel mondial.

„Dar există o recunoaștere a faptului că ambițiile comuniștilor chinezi reprezintă o amenințare pentru oamenii liberi de pretutindeni”, a adăugat el, „are foarte multă logică… să ne folosim avantajele comparative: țările europene cheltuind aici pentru apărarea acestui continent împotriva unui agresor de pe acest continent”.

Hegseth a spus că SUA au rămas angajate față de clauza de asistență reciprocă a NATO, și anume Articolul 5, dar a adăugat că aliații ar trebui să respecte articolul 3, mai puțin discutat, care prevede că membrii trebuie să fie „suficient pregătiți” pentru a face față unei crize.

Națiunile care se învecinează cu Rusia, care sunt cele mai vulnerabile la un viitor atac din partea Moscovei, au speranța că SUA le vor sprijini dacă Putin decide să vizeze teritoriul NATO.

„Trebuie să ținem cont de faptul că aceasta este o familie”, a declarat ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, reporterilor înaintea întâlnirii de joi, referindu-se la alianța NATO.

„Mesajul meu va fi foarte clar în sensul că, în această familie, stăm umăr la umăr... ne protejăm și ne apărăm”, a spus el, subliniind că trupele estoniene se află în prezent în Irak alături de americani.

Așa cum Hegseth a spus că descurajarea Chinei este acum prioritatea principală a Washingtonului, ministrul lituanian al apărării Dovilė Šakalienė a argumentat că „Indo-Pacificul și Europa sunt conectate foarte direct. China și Rusia își vor coordona acțiunile”.

Șeful NATO a încercat să-i liniștească pe europeni

După ce apelul lui Trump cu Putin i-a lăsat nedumeriți pe aliații europeni – iar miniștrii NATO au insistat ca Ucraina să fie inclusă în orice discuții de pace – Rutte a ținut să respingă ideea că europenii sunt lăsați la o parte.

„Am fost mereu conștienți că va avea loc un apel în curând și echipele se consultă între ele”, a spus el reporterilor. Rutte se va întâlni, de asemenea, cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și cu reprezentantul Americii pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, la Conferința de Securitate de la München care are loc zilele acestea.

Înaltul diplomat al UE, Kaja Kallas, a avut un ton mult mai dur, denunțând apelul lui Trump cu Putin drept „conciliere” și subliniind că orice acord privind viitorul Ucrainei care ar fi aranjat fără implicare europeană nu va duce la nimic.

Și totuși, din câte se pare, europenii au fost, de fapt, lăsați pe margine. De exemplu, Trump nu i-ar fi spus cancelarului german Olaf Scholz despre planurile sale.

Potrivit unui oficial UE, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta liber subiectul sensibil, săptămâna aceasta arată doar în ce măsură SUA ignoră acum Europa.

„Motivul pentru care liderii europeni sunt atât de răniți din cauza lui Trump este că SUA au încetat să pretindă că văd Europa ca un jucător important în afacerile geopolitice”, a spus oficialul.

„Vreme de decenii, europenii, în calitate de buni vasali ai SUA, au cerut o anumită etichetă în modul în care erau tratați, cel puțin public, de parcă ar fi fost un articol al unui contract feudal”, a adăugat oficialul.

„Trump nu crede în asta și a pus capăt acestor ritualuri. Este o trezire brută la lumea crudă de astăzi".