Ungaria, țara în care viața devine prea scumpă: Prețuri tot mai mari și bani tot mai puțini

0
0

Creșterea prețurilor afectează întreaga Europă, dar cel mai tare probabil Ungaria lui Viktor Orban. Loviți puternic de inflație, ungurii luptă din greu să mențină iluzia unui trai decent.

FOTO EPA-EFE
FOTO EPA-EFE

La intrarea în supermarketurile din Ungaria, afișele sunt greu de ratat începând din 1 februarie. Sub un semn roșu „Stop”, o listă cu fundal albastru indică plafonările de prețuri la nivelul din 15 octombrie 2021 pentru zahăr pudră, făină de grâu de tip 55, lapte UHT de 2,8% grăsime, ulei de floarea soarelui, pui și picioare de porc. Pe 9 noiembrie, guvernul a adăugat pe această listă ouăle și cartofii, la nivelul din 30 septembrie. Însă aceste plafonări nu-i mulțumesc pe producători, care se tem că vor ajunge în situația de a vinde în pierdere, și nici pe micii comercianți, care se consideră dezavantajați față de marile magazine, scrie pentru slate.fr jurnalistul francez Joël Le Pavous, stabilit la Budapesta.

La rândul lor, principalele lanțuri de supermarketuri limitează cantitățile de achiziții de teama penuriilor, în timp ce Ungaria este afectată de o inflație excepțională. În decurs de un an, între octombrie 2021 și octombrie 2022, prețurile au crescut cu 21,1% în Ungaria, un record din 1996 încoace. În aceeași perioadă, inflația alimentară a urcat la 40%, cea mai mare creștere din Europa.

Potrivit Biroului Național de Statistică al Ungariei (KSH), ouăle s-au scumpit cu 87,9%, pâinea cu 81,4%, produsele lactate cu 75,4%, brânza cu 74,7%, untul cu 71,6% și pastele cu 58,6% în decurs de un an.

„Mai puțină carne și mai puțină pâine bună”

De asemenea, guvernul condus de Viktor Orban a înghețat prețul combustibilului la 480 de forinți (1,17 euro) pe litru, din 15 noiembrie 2021, dobânzile la împrumuturile bancare, din 24 decembrie 2021, și continuă să reglementeze tarifele la energie pentru un consum lunar de sub 210 kWh la electricitate și sub 144 metri cubi de gaze. Dar aceste măsuri nu reușesc să oprească creșterea inflației, care a început în toamna anului trecut și a fost alimentată de „cadourile” oferite de Orban înainte de alegerile din aprilie, cu prilejul cărora a obținut al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru.

Potrivit KSH, în septembrie 2019, 1.000 de forinți erau suficienți pentru a cumpăra 4 litri de lapte, 3,2 kilograme de pâine sau 25 de ouă. Trei ani mai târziu, această sumă acoperă doar 2,2 litri de lapte, 1,3 kilograme de pâine sau 14 ouă. Executivul Orban pune această situație pe seama războiului din Ucraina și sancțiunilor impuse de UE Rusiei. De altfel, Orban critică constant sancțiunile, susținând că agravează inflația și criza energetică. Panouri pentru o „consultare națională” controversată, lansată la mijlocul lunii octombrie, compară „sancțiunile Bruxellesului” cu o bombă care îi „distruge” pe unguri. În același timp, Orban nu emite nicio critică la adresa lui Vladimir Putin, cel care a declanșat războiul.

Mercedesz, jurnalistă la săptămânalul liberal HVG, scanează lunar creșterea prețurilor și își impune restricții. „În fiecare an, adun 10-12 persoane la cina tradițională de Sfântul Martin (sărbătorită pe 11 noiembrie, n. red.), la care se mănâncă gâscă. De data aceasta, am înlocuit gâsca, care era mult prea scumpă, cu somon, mai accesibil la preț. (...) Per total, cumpăr mai puțină carne și mai puțină pâine bună de la brutăria mea artizanală preferată, pentru a face economii”, spune ea.

„Mergem doar la Lidl și la Aldi”

Situația actuală îi amintește de perioada „Bokros-csomag”, un plan drastic de austeritate decretat de ministrul de Finanțe Lajos Bokros în 1995, la cinci ani de la prăbușirea regimului comunist. În prezent, autoritățile municipale restricționează activitățile teatrelor, piscinelor, bibliotecilor și muzeelor. Cel mai mare hotel din Ungaria, Danubius Hungaria, nu mai primește clienți a priori până la sfârșitul lunii februarie. Sălile Cinema City sunt deschise doar după-amiaza în zilele lucrătoare, în timp ce băile termale din Budapesta aplică tarife mai mari pentru a rezista pe perioada iernii. Instituțiile publice reduc încălzirea la cererea Executivului.

La sfârșitul lunii septembrie, Guvernul ungar a înghețat chiar 284 de proiecte de infrastructură în toată țara (școli, centre medicale sau sportive, drumuri, renovări energetice etc.) pentru a ușura bugetul național. În pofida acestor dificultăți, autoritățile nu au avut nicio reținere în a arunca banii contribuabililor pentru a cumpăra sucursala locală a operatorului de telefonie Vodafone, a lansa un centru de reflecție la Bruxelles, a extinde oleoductul rusesc Drujba până la Serbia vecină, a iniția încă o „consultare națională” părtinitoare și costisitoare și a investi în nouă hoteluri cochete din Transilvania.

Cetăţenii înşişi sunt uluiţi de inflaţie. Melinda, profesoară, evită acum anumite mărci și muncește suplimentar pentru a se descurca. „Nu mai mergem la Spar și la Auchan, ci doar la Lidl și la Aldi. Dar chiar și așa, plătesc cu 8.000 de forinți (20 de euro, n. red.) mai mult decât înainte. Odată cu inflația și slăbirea forintului, eu și soțul meu avem cu 100.000 de forinți (245 de euro, n. red.) mai puțin pe lună pentru a cumpăra alimente și a ne plăti facturile. Pentru a ne compensa pierderile, sunt de acord să supraveghez taberele private în timpul vacanțelor școlare și predau lecții particulare în afara programului meu de lucru”, explică ea.

Semne de recesiune

Katalin, editor, a decis să renunțe la unele produse alimentare și să manânce în general orez, paste tarhonya sau cartofi. Judit, la rândul ei, încă cumpără de toate, dar reduce cantităţile cât mai mult cu putință pentru a evita risipa. Inflația afectează chiar și sacrosanctul tízórai (gustarea de la 10 dimineața) pentru școlari. Cu toate că majoritatea părinților le dau copiilor doar câțiva bănuți pentru a se răsfăța cu ceva, mulți dintre ei pregătesc acum sendvișurile sau produsele de patiserie acasă, dacă au suficient suficient timp.

„Cumpărăturile de la Penny Market mă costă 17.000-18.000 de forinți, față de 10.000 înainte”, calculează Fabien, un arhitect francez stabili de ceva timp la Budapesta. „Iau cârnați în loc de șuncă, am eliminat micile extra pachete de surimi și am trecut la țigări rulate”, explică el. „Mergem doar o dată pe lună la restaurantul nostru vietnamez preferat, în loc de o dată pe săptămână. La sfârșitul lunii ajungem aproape pe zero, așadar calculăm tot ce cheltuim, dar încercăm ca fetele noastre să nu simtă prea mult diferența”, spune el.

După 12 ani de creștere economică, Ungaria dă și ea primele semne de recesiune, un fenomen care ar putea să se agraveze în trimestrele următoare, notează un analist la banca ING. Între timp, în provincii, gospodăriile se orientează spre lemn și panouri solare pentru a evita facturile astronomice la gaze și electricitate. Un celebru proverb local spune că ungurul „se amuză plângând”, ceea ce este foarte adevărat acum, conchide jurnalistul francez.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite