Summitul de la Bruxelles. UE se declară pregătită să impună mai multe sancțiuni Rusiei

Liderii UE, cu excepția lui Viktor Orban, au declarat că sunt gata să intensifice presiunea asupra Rusiei prin noi sancțiuni, în urma discuțiilor de la summit, care au evidențiat o diviziune geografică privind reînarmarea Europei.

UE vrea să impună mai multe sancțiuni Rusiei FOTO Shutterstock

La întâlnirea de la Bruxelles, blocul a fost de acord să impună sancțiuni suplimentare Rusiei și să întărească măsurile existente, după discuțiile cu Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, care a participat printr-un apel video, potrivit The Guardian.

Tensiuni în UE din cauza lui Viktor Orbán

Arătarea unității a fost umbrită de refuzul lui Orbán de a susține un text al UE care declara sprijinul pentru Ucraina și care stipula: „Consiliul European cere Rusiei să arate o voință politică reală pentru a încheia războiul.”

Prim-ministrul ungar a refuzat, de asemenea, să susțină poziția UE în urmă cu două săptămâni.

Zelenski le-a spus liderilor UE: „Vă rog să nu slăbiți presiunea asupra Rusiei în legătură cu războiul. Sancțiunile trebuie să rămână în vigoare până când Rusia începe să se retragă din țara noastră și să compenseze integral daunele cauzate de agresiunea sa.”

Într-o referire clară la eforturile Ungariei de a împiedica negocierile de aderare ale Ucrainei la UE, Zelenski a adăugat, fără a numi vreo țară: „Este pur și simplu anti-european ca o persoană să blocheze decizii care sunt importante pentru întregul continent sau care au fost deja convenite.”

Stoltenberg: Europa trebuie să își sporească contribuțiile

Între timp, Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, care luna trecută a reintrat în guvernul norvegian ca ministru al finanțelor, a spus că incertitudinea cu privire la angajamentul SUA față de alianța transatlantică nu este un motiv pentru a „renunța la NATO”, ci o motivație pentru ca țările europene și Canada să își crească contribuțiile.

Stoltenberg a spus că, indiferent dacă SUA vor decide să reducă contribuțiile sale la NATO, este crucial ca ceilalți membri NATO să „rămână uniți” și să „se implice mai mult”.

„Trebuie să facem cu toții ce putem pentru a ne asigura că NATO rămâne o alianță puternică între America de Nord și Europa, care ne-a ajutat să fim în siguranță de mai mult de 75 de ani. Au existat diferențe și dezacorduri înainte, dar am reușit să le depășim realizând că suntem cu toții mai în siguranță atunci când stăm împreună”, a spus el, vorbind din Copenhaga, cu puțin înainte ca Zelenski să ajungă în Norvegia, joi.

„Dacă SUA vor decide să reducă contribuțiile lor la structurile de comandă NATO sau la forțele NATO, este și mai important să rămânem uniți ceilalți membri ai NATO și să ne implicăm mai mult, așa cum fac acum aliații europeni. Și nu în ultimul rând, Regatul Unit, fiind a doua cea mai mare putere militară din NATO după Statele Unite.”

El a adăugat: „Nu pot să exclud că SUA vor reduce contribuțiile lor la structurile de comandă ale NATO, la forțele NATO, dar mă aștept ca Statele Unite să rămână un aliat NATO. Răspunsul la aceasta nu este să renunțăm la NATO, ci să întărim contribuțiile europene și canadiene la NATO.”

Planul de 40 miliarde de euro sub semnul întrebării

În ciuda unui acord al UE de a „crește urgent eforturile” pentru a sprijini apărarea Ucrainei, un plan de ajutor militar al UE de 40 miliarde de euro s-a stins după ce nu a obținut sprijin din partea statelor membre mai mari, inclusiv Franța, Spania și Italia. Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, care a condus inițiativa, face acum apel la statele membre să furnizeze 2 milioane de obuze în valoare de 5 miliarde de euro, o reducere față de planul inițial care prevedea ca fiecare țară să contribuie cu ajutor militar pe baza dimensiunii economiei sale.

Kallas a recunoscut că planul nu a câștigat sprijin universal: „Pentru fiecare țară este politica internă, de asemenea înțelegerea publicului despre ce trebuie făcut și acest lucru este diferit în fiecare stat membru.”

Provocările reînarmării Europei în fața amenințării rusești

Discuțiile din cadrul UE despre un plan de 800 de miliarde de euro pentru a asigura că Europa poate descuraja orice invadatori potențiali până în 2030, scot la iveală diferențe privind reînarmarea Europei.

Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a spus că summitul UE a fost despre „finalizarea primei etape a poate celui mai important proiect din decenii: a face Europa sigură, înarmată și unită împotriva amenințării rusești.”

Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a spus că Europa se confruntă cu o alegere strategică care amintește de anii premergători celui de-al doilea război mondial. „Trebuie să ne reînarmăm, altfel vom fi a doua, următoarea victimă a agresiunii rusești.”

Divergențe între statele UE privind cheltuielile de apărare

Spania și Italia, care ambele cheltuiesc sub obiectivul NATO de 2% pentru apărare, spun că Europa nu poate ignora alte amenințări la securitate. Spania îndeamnă la o definiție mai largă a cheltuielilor de apărare pentru a include securitatea cibernetică, anti-terorismul și eforturile de combatere a crizei climatice.

Prim-ministrul spaniol, Pedro Sánchez, a spus că nu îi place termenul „reînarmare”, pe care Comisia Europeană l-a folosit în mod repetat în încercarea de a crește cheltuielile de apărare. A fost important, a spus el, „să se țină cont că provocările cu care ne confruntăm în vecinătatea sudică sunt puțin diferite de cele cu care se confruntă flancul estic.”

Discuții despre granturi UE pentru investiții de apărare

La începutul acestei luni, Comisia a prezentat un plan de 800 de miliarde de euro, care include un pachet de împrumuturi de 150 de miliarde de euro și flexibilitate în privința reglementărilor fiscale ale UE, care ar permite țărilor să ia datorii suplimentare de 650 de miliarde de euro. Liderii UE au susținut imaginea generală, dar unele țări sunt reticente în a-și adânci datoriile și caută granturi din partea UE.

Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a spus că UE are nevoie de o „discuție mai serioasă” despre „furnizarea de granturi țărilor membre ale UE pentru a face investițiile importante de care au nevoie”. Olanda și Germania se opun oricărei datorii comune care ar fi utilizată pentru a crea astfel de granturi.

Stoltenberg a spus că era „valid” și „corect” ca Trump să ceară altor membri NATO să facă mai mult, adăugând: „Vestea bună este că europenii fac mai mult.”