Româncă eminentă stabilită în Belgia, cap de listă pentru Parlamentul European: „Am studiat în cinci țări diferite” FOTO
0Originară din Constanța și stabilită de mai mulți ani în Belgia, Suzana Carp este o apreciată specialistă europeană în politici climatice și va candida în acest an pentru Parlamentul European din partea Belgiei, pe listele partidului VOLT.
Suzana Carp este un cunoscut și apreciat specialist european în politici climatice și expert în studii europene, fiind director executiv adjunct la Cleantech for Europe, la Bruxelles, în Belgia.
La 16 ani a plecat la Colegiul Lumii Unite din Statele Unite (United World College USA), unde a studiat timp de doi ani în cadrul unui program de bacalaureat internațional. Ulterior, a urmat facultatea tot în America, la Earlham College. Studiile postuniversitare le-a urmat la Universitatea Oxford, în Regatul Unit, și la College of Europe, din Polonia. Cariera profesională a ales să o înceapă în România, unde a lucrat doi ani, după care a plecat peste hotare din nou.
Suzana Carp a lucrat timp de patru ani și jumătate la biroul din Bruxelles al Sandbag, un cunoscut think-tank britanic ce militează pentru politici climatice eficiente pentru mediu.
Suzana Carp este cap de listă din partea partidului VOLT Belgia pentru alegerile europarlamentare din vara acestui an. În urmă cu cinci ani, la ultimele alegeri europene ținute înainte de Brexit, Suzana Carp a candidat chiar împotriva cunoscutului lui Nigel Farage, ca independent pentru o platformă politică anti-Brexit.
Suzana Carp a fost co-laureată a prestigiosului premiu Charlemagne pentru Tineret acordat Belgiei pentru inițiativa cetateneasca Voters without Borders (2022, Aachen) si precum și a premiului Schwarzkopf pentru idei ce schimbă Europa (2019, Berlin, înmânat chiar de Martin Schulz, fost președinte Parlament European), premiu primit de membrii asociației New Europeans pe care Suzana Carp o prezida în acel moment.
Într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, Suzana Carp a vorbit despre cariera sa impresionantă și despre candidatura sa pentru Parlamentul European.
Ați obținut la 16 ani o bursă în Statele Unite, iar ulterior ați urmat studiile în Statele Unite, Marea Britanie și Polonia. Ce v-a determinat ulterior să alegeți să începeți carieră profesională în România în 2011?
Da, la 16 ani am devenit reprezentanta României la Colegiul Lumii Unite din Statele Unite (United World College USA), unde am studiat timp de 2 ani în cadrul unui program de bacalaureat internațional. Dorința întoarcerii în România a fost puternic sădită în inima mea chiar din momentul plecării, și mi-a ghidat studiile. În plus, mi-am luat foarte în serios rolul de unic reprezentant al țării mele în cadrul acestui Colegiu atât de special, ceea ce mi-a fortificat legătura cu România. Pentru toți colegii mei eu eram 'Suzana din România' și identitatea mea continuă să fie definită astfel.
În acel moment, România și Spania erau singurele țări europene ce nu acceptau Bacalaureatul Internațional, așadar am rămas la facultate în America. De acolo am primit burse să studiez în Irlanda de Nord, în Franța și ulterior am primit o bursă să studiez la Oxford pentru primul Masterat. Abia după aceea, am revenit în țară unde mi-am început viața profesională, timp de doi ani. Ulterior, am plecat din nou la studii, de dată această în Polonia, unde mi-am desfășurat al doilea Masterat.
Cum a fost pentru dumneavoastră adaptarea la mediul de lucru din Vest?
Având în vedere că am plecat de la vârsta de 16 ani, ultimii ani în care creierul meu se contura într-un creier de adult au fost petrecuți în 'Vest'. Așadar, sunt un om format și în Vest, iar aceste trăsături de eficiență și de organizare ale programului din America au rămas profund înrădăcinate în structura mea chiar și după revenirea acasă. Recunosc că pentru mine a fost mai grea adaptarea la mediul de lucru din România, când am revenit. Acum sunt însă perfect acasă în mediul de lucru din culturile în care m-am format, inclusiv în România, și consider că succesul meu profesional de care m-am bucurat în ultimii ani la Bruxelles se datorează și acestei abilități de a înțelege lucrurile și de a gândi soluții în mai multe feluri, cu siguranță o abilitate dezvoltată prin faptul că am studiat în cinci țări diferite.
Ce v-a determinat să candidați pentru Parlamentul European și să alegeți partidul VOLT în acest sens?
Membrii partidului Volt, un partid ce într-adevăr propune o nouă viziune pentru Europa, cu soluții concrete, neideologice, m-au desemnat candidata lor 'vârf de listă' în Belgia, știind că aș putea contribui semnificativ, prin viziunea mea, expertiza și determinarea mea în direcția consolidării și îmbunătățirii proiectului european. Am acceptat această propunere și nominalizarea din partea membrilor Volt deoarece acest partid a pus în centrul programului său politic pan-european multe din problematicile importante pentru mine și cărora mi-am dedicat ultimul deceniu din viața mea profesională, precum drepturile cetățenilor mobili ai Uniunii Europene și dezvoltarea unei economii competitive în jurul transformării tehnologice necesare pentru prevenirea și adaptarea la schimbările climatice.
”Nu cred că populismul de tip anti-european va influența decisiv rezultatul alegerilor”
Cum ați caracteriza situația actuală a Uniunii Europene?
Uniunea Europeană se află la o conjunctură istorică deosebit de importantă, având în vedere că pe de-o parte se discută lărgirea Uniunii cu noi state membre, pe de altă parte încă ne revenim din trauma Brexitului, totul în timp ce avem deja de gestionat crudă realitate a reîntoarcerii războiului pe continentul nostru (și nu numai). Este clar așadar că urmează discuții despre optimizarea integrării europene, fie că această va viza necesitatea unei strategii industriale comune sau a unei strategii militare, ambele gândite la nivel European, poate chiar și crearea unei armate Europene, adițională armatelor statelor membre. Va fi necesară chiar și revizuirea tratatelor Uniunii Europene pentru a permite Uniunii Europene să răspundă mai eficient, mai agil pe plan geopolitic și în aceeași măsură să devină mai democratică, mai simplă, mai apropiată de cetățeni. Din acest punct de vedere, Parlamentul European are nevoie de reprezentanți cu viziune, cu cunoștințe și expertiză în aceste domenii, precum reprezentanții partidului VOLT.
Cum ați ajuns în VOLT?
În momentul când VOLT a fost creat ca o forță contrară procesului de dezintegrare europeană propus de Brexit, eu conduceam o organizație ce propunea protejarea drepturilor cetățenilor europeni în Marea Britanie (români și alți europeni în Marea Britanie) dar și a britanicilor din UE (ce de altfel nu au avut dreptul la vot în referendumul din 2016, o altă fractură democratică în populismul Brexitului); în aceeași măsură, lucrăm că reprezentantul unei organizații Britanice de renume în domeniul schimbărilor climatice, la Bruxelles. Deja în 2017 partidul Volt îmi propusese să fiu candidatul lor în Marea Britanie, ceea ce nu a fost posibil atunci. Din acest punct de vedere, am fost în atenția VOLT din momentul creării acestui partid, întrucât valorile pe care eu le reprezint în Europa de peste un deceniu coincid cu valorile acestui partid.
Crearea VOLT a fost o reacție la creșterea populismului în lume. Cum credeți că va influența populismul alegerile europarlamentare din acest an?
Într-adevăr, crearea VOLT a fost o
reacție la Brexit, ce a reprezentat pentru europeni până în 2020
cea mai abruptă trezire la realitatea periculoasă a promisiunilor
goale pe care le oferă populismul anti-european. Vorbesc despre
aceste lucruri din experiența personală, întrucât am fost
candidat în Marea Britanie la ultimele
alegeri europene ținute înainte de Brexit, chiar contra lui Nigel
Farage, însă nu pentru Volt (ce încă nu era înregistrat ca
partid în Marea Britanie), ci ca
independent pentru o platformă politică
anti-Brexit. Această platformă, Change UK
a fost creată de foști membri ai partidului Laburist împreuna cu
foști membri ai partidului Conservator, ce plecaseră din partidele
lor respective exact pentru a se opune Brexitului.
Pot spune din ce am văzut atunci în Marea Britanie și ce văd acum în Europa că din păcate același populism ce a slăbit Marea Britanie, continuă să erodeze siguranța și viitorul european al altor țări membre ale Uniunii Europene. Este clar că deși se prezintă sub imaginea unui populism suveranist, de fapt aceste mișcări sunt menite să slăbească proiectul european și aferent, să aibă un efect de destabilizare și de reducere a predictibilității economice a țărilor membre UE, fiind așadar contrare unui înțeles modern al suveranității raportate la competiția globală actuală specifică secolului 21, ce presupune consolidarea instrumentelor europene pentru a avea putere economică mai mare. Deși este evident că Uniunea Europeană poate fi îmbunătățită, populismul anti-european care din păcate a prins mai nou și în România vine cu promisiuni goale, cu o viziune învechită asupra istoriei Europene și crează o forța de inerție ce ne împiedică în a răspunde prompt și agil provocărilor secolului nostru, inclusiv în ceea ce ține de schimbările climatice ce prezintă un risc enorm pentru stabilitatea economică.
Așadar, populismul de tip anti-european, poate chiar încurajat și sponsorizat inclusiv de actori din estul Uniunii Europene, va fi prezent la alegerile din 2024. Însă nu cred că va influența decisiv rezultatul alegerilor pentru că propunerile lui sunt irelevante în față provocărilor reale cu care se confruntă cetățenii Europeni. Europa are nevoie de oameni cu expertiză, care înțeleg cum anume funcționează prețul la energie și cum poate fi gestionat mai bine, cum poate fi îmbunătăți nivelul de trăi la nivel European, cum arată o strategie industrială, cum trebuie să evolueze educația, etc. Acești oameni nu sunt în partidele populiste.
Se încarcă comentariile...
