Războiul din Ucraina intră într-o spirală internaţională cu consecinţe imprevizibile

Fiasco-ul militar al lui Putin, victoria morală a lui Volodimir Zelenski şi interesele geostrategice ale lui Joe Biden îndreaptă conflictul către o nouă fază, chiar mai distrugătoare decât cea iniţială şi cu potenţiale reverberaţii mult mai grave pentru restul Europei.

Ambele tabere denumesc această perioadă drept „o nouă fază” în războiul din Ucraina. Etapa nu reprezintă neapărat doar regruparea întregului efort militar rusesc şi ucrainean pe frontul de est al ţării, ci şi un ajutor sporit şi o comunitate internaţională mai unită împotriva Rusiei.

La reuniunea a peste 40 de state NATO şi non-NATO, de săptămâna trecută de la baza militară Ramstein din Germania a surprins participarea Kenyei şi Tunisiei care până atunci s-au arătat neutre faţă de invazia Rusiei în Ucraina. Armata kenyană deţine armament sovietic şi rusesc, precum transportatoare blindate BRDM-3 şi BTR-60 de tip amfibiu sau transportatoare de personal blindate BRM.

Armata tunisiană deţine 18 sisteme antiaeriene de tip Sinai-23 AD, dar şi 100 de lansatoare sovietice Strela 2 MANPAD. Echipament militar care, potrivit Occidentului, poate fi folosit de către armata ucraineană împotriva Rusiei întrucât ştie să-l folosească mai bine.

Săptămână decisivă

Cele două părţi se confruntă cu o săptămână decisivă, având data de 9 mai marcată cu roşu ca un posibil punct culminant al ofensivei ruse sau ca o pauză pentru negocierile de pace. Însă scenariul cel mai probabil, potrivit surselor de la Bruxelles şi Washington, este că războiul se va prelungi şi că Rusia va continua o escaladare în care va insista din ce în ce mai des asupra riscului folosirii arsenalului nuclear, notează „El Pais“.

În acest context, UE se confruntă cu întrebări dificile care trebuie dezbătute acum şi nu mai târziu. Europa are nevoie de un factor de descurajare puternic împotriva Moscovei, iar acest lucru va fi posibil doar dacă Franţa şi Germania se unesc pentru a avansa dezbaterea :

„America are un plan şi are un scop. În Europa, pe de altă parte, principala îngrijorare pe care o auzi este că am putea cumva să fim atraşi în acest război. Europa nu are nici un plan, nici un scop.

Imaginaţi-vă că preşedintele SUA ar mai fi fost Donald Trump. Probabil că ar fi părăsit NATO cu mult timp în urmă şi ar fi lăsat la latitudinea altora să răspundă agresiunii lui Putin. Acesta ar fi sărbătorit un succes după altul pentru că Europa nu ar fi fost capabilă să acţioneze la fel de hotărât precum SUA în acest moment.

Nu există nicio modalitate de a prezice cât timp SUA vor continua să fie dispuse să joace rolul de salvator global.

Următoarele alegeri prezidenţiale vor avea loc în 2024. Până atunci, cel mai târziu, Europa va trebui să fi început să construiască un regim puternic de apărare şi descurajare împotriva următoarei potenţiale agresiuni a lui Vladimir Putin, care ar putea rămâne la putere foarte mult timp”, scrie „Der Spiegel“.

„Rusia de Sud”, planul Moscovei pentru regiunile ucrainene ocupate