Preşedinţi francezi, spionaţi de SUA. Hollande reclamă o breşă de securitate „inacceptabilă“ şi îl convoacă pe ambasadorul american
0
Preşedinţi francezi spionaţi. Agenţia Naţională de Securitate Americană a interceptat convoribirile telefonice ale liderilor de la Elysée: Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy şi François Hollande, între 2006 şi 2012, potrivit unor documente ale WikiLeaks.
SUA i-au spionat, cel puţin în intervalul 2006-2012, pe ultimii trei preşedinţi francezi, Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy şi François Hollande, conform unor documente ale WikiLeaks făcute publice marţi de ziarul Libération şi de site-ul Mediapart.
Aceste documente, clasificate ”Top-Secret”, constau în cinci rapoarte ale NSA bazate pe ”interceptări de comunicaţii” şi erau destinate ”comunităţii de informaţii” americane, potrivit Libération. Documentele intrate în posesia WikiLeaks ar proveni de la un birou care se intitula ”Summary Services” sau ”serviciul de sinteze”.
Fără a conţine dezvăluiri senzaţionale, documentele în cauză fac lumină asupra modului de funcţionare şi de luare a deciziilor de către administraţiile prezidenţiale ale lui François Hollande şi ale celor doi predecesori ai săi.
Documentul cel mai recent datează de la 22 mai 2012, respectiv cu câteva zile înainte de preluarea funcţiei de către François Hollande. Printre altele, sunt menţionate reuniuni secrete destinate discutării unei eventuale ieşiri a Greciei din zona euro.
De asemenea, documentele publicate reiau rezumate ale unor conversaţii ale oficialilor guvernamentali francezi privind criza financiară globală, criza datoriei Greciei sau relaţia dintre administraţia Hollande şi guvernul federal german al Angelei Merkel.
În ceea ce-l priveşte pe Nicolas Sarkozy, unele documente explică că acesta se considera în 2008 ”singurul om capabil” să rezolve criza financiară. Fostul şef al diplomaţiei al lui Jacques Chirac, Philippe Douste-Blazy, era la rândul său perceput ca având o ”înclinaţie de a face declaraţii inexacte şi inoportune”.
Preşedinţi francezi spionaţi. Ce dezvăluiri conţin documentele WikiLeaks
Agenţia France Presse face o trecere în revistă a principalelor dezvăluiri din documentele Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) a SUA făcute publice marţi seară de WikiLeaks prin intermediul site-ului Mediapart şi al cotidianului Liberation, conform cărora ultimii trei preşedinţi francezi şi cei din anturajul lor au fost spionaţi.
Preşedinţi francezi spionaţi. François Hollande, îngrijorat de criza din Grecia
Notă din 22 mai 2012: În cadrul unei discuţii cu prim-ministrul său din acel moment, Jean-Marc Ayrault, de la 18 mai 2012, respectiv la câteva zile după învestirea sa ca preşedinte al Republicii, Hollande ar fi ”acceptat desfăşurarea de reuniuni secrete la Paris pentru a discuta despre criza din zona euro şi în special despre consecinţele unei ieşiri a Greciei din zona euro”.
”Reuniunile secrete se vor desfăşura la Paris între responsabilii francezi şi membrii ai SPD german”, atunci în opoziţie faţă de cancelarul Angela Merkel, conform acestei note, care conţine şi informaţia că Jean-Marc Ayrault şi-ar fi exprimat îngrijorarea că aceasta ar putea fi informată.
De asemenea, Hollande şi-ar fi exprimat decepţia după prima sa întrevedere cu Angela Merkel, o întâlnire ”pur şi simplu pentru spectacol” fără a ajunge la ”nimic substanţial”. Preşedintele francez ar mai fi împărtăşit, în urma inflexibilităţii Angelei Merkel, şi îngrijorarea sa pentru Grecia şi greci.
Preşedinţi francezi spionaţi. Nicolas Sarkozy se considera singurul care poate rezolva criza din Europa
Notă din 30 octombrie 2008 (Mediapart precizează că ”este imposibil de stabilit în acest stadiu dacă aceasta provine din ascultări, interceptări sau conversaţii cu surse americane”): ”Preşedintele Nicolas Sarkozy consideră că ţine de responsabilitatea sa faţă de Europa şi de lume să iasă la luptă şi să rezolve criza financiară.
El a declarat că era singurul, dat fiind faptul că preşedinţia UE este deţinută de Franţa, care se poate arunca în luptă în acest moment. Preşedintele impută numeroase probleme economice actuale erorilor comise de guvernul american, dar crede că Washingtonul urmează de acum unele dintre sfaturile sale”.
Notă din 24 martie 2010, care relatează despre o discuţie între ambasadorul francez la Washington, Pierre Vimont, şi un colaborator al lui Nicolas Sarkozy, Jean-David Levitte, pe tema unei vizite pe care Nicolas Sarkozy urma să o facă la Washington.
Conform textului, ambasadorul Vimont ar fi indicat că preşedintele francez ”îşi va anunţa frustrarea după ce Washingtonul a dat înapoi în privinţa acordului de cooperare bilaterală privind informaţiile” şi că va continua să facă demersuri pentru adoptarea lui. Potrivit celor doi interlocutori, principalul punct de blocaj este acela că SUA intenţionează să continue să spioneze Franţa.
Notă din 10 iunie 2011: Nicolas Sarkozy ”şi-a afirmat la 7 iunie determinarea sa de a merge mai departe cu o iniţiativă privind relansarea discuţiilor de pace directe în Orientul Mijlociu, între Israel şi palestinieni”. Conform acestei note, Sarkozy ar fi reflectat să includă Cvartetul în iniţiativa sa, temându-se totuşi că acesta ar putea confisca planul, care ar deveni din acel moment ”născut mort”.
Preşedintele francez de la acea vreme ar fi intenţionat să-l coopteze pentru iniţiativa sa pe preşedintele rus de atunci, Dimitri Medvedev, sau, o altă opţiune, să-i dea un ultimatum lui Barack Obama ”privind statul palestinian”.
Conform unui alt ”document confidenţial al NSA” citat de Mediapart şi ”elaborat în timpul preşedinţiei Sarkozy”, a fost întocmită o listă a ”ţintelor franceze”.
”Sunt vizate mobilul personal al lui Nicolas Sarkozy, cel al consilierului diplomatic Jean-David Levitte, al secretarului general al Palatului Elysée Claude Guéant, al purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe Bernard Valero, al fostului ministru Jean-Pierre Jouyet, al ministrului pentru comerţ exterior Pierre Lellouche şi al unui responsabil de la Quai d'Orsay neprecizat”, menţionează textul.
Preşedinţi francezi spionaţi. Jacques Chirac, interesat de cine va fi secretar general adjunct al ONU
Notă din decembrie 2006: Jacques Chirac ”i-a spus ministrului de afaceri externe Philippe Douste-Blazy la 23 decembrie să se asigure că actualul trimis special al ONU pentru aplicarea rezoluţiei 1559 a Consiliului de Securitate să fie ales secretar general adjunct al ONU”.
Conform unui comentariu inclus în această notă”ordinele detaliate ale lui Chirac pot fi un răspuns la înclinaţia ministrului de afaceri externe, demonstrată în trecut şi sursă pentru numeroase mustrări prezidenţiale, de a face comentarii inadecvate sau inexacte”.
Preşedinţi francezi spionaţi. Alţi oficiali francezi vizaţi de NSA
În afară de ultimii trei preşedinţi ai Franţei, au mai fost spionaţi fostul ministru socialist al economiei Pierre Moscovici şi fostul ambasador francez la Washington Pierre Vimont.
De asemenea, NSA avea, potrivit unui document redactat în perioada preşedinţiei lui Nicolas Sarkozy (2007-2012), o listă cu numerele de telefon ale unor ţinte ale sale, între care consilierul diplomatic Jean-David Levitte, secretarul general de la Élysée Claude Guéant, ori purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe Bernard Valero sau ministrul pentru Comerţ Extern Pierre Lellouche. Fostul preşedinte Nicolas Sarkozy a reacţionat, denunţând, potrivit anturajului său, ”metode inacceptabile la nivel general şi în special între aliaţi”.
Preşedinţi francezi spionaţi. François Hollande convoacă Consiliul Apărării
Urmare a noului scandal diplomatic, preşedintele François Hollande a convocat, ieri, Consiliul Apărării pentru a evalua dezvăluirile şi implicaţiile acţiunilor americane de spionaj.
Parisul a convocat-o, ieri, pe ambasadoarea americană Jane Hartley la sediul Ministerului de Externe, şeful statului francez denunţând o breşă de securitate „inacceptabilă“, au declarat diplomaţi francezi sub protecţia anonimatului.
„Este vorba despre fapte inacceptabile care au condus deja la discuţii între Statele Unite şi Franţa“, a declarat Hollande, citat într-un comunicat emis Palatul Élysée, în urma reuniunii de urgenţă a Consiliului Apărării de miercuri, referindu-se la discuţiile din 2013, când au fost făcute primele dezvăluiri, şi din timpul vizitei de stat pe care preşedintele francez a efectuat-o în Statele Unite în februarie 2014.
Franţa şi-a consolidat măsurile de protecţie în urmă publicării documentelor, mai anunţă preşedinţia franceză în comunicat, fără să ofere alte precizări.
Dezvăluirile par să coincidă cu votul în Parlamentul francez asupra unui proiect de lege care acordă noi puteri de supraveghere - vaste - în principal în lupta împotriva terorismului. Senatul l-a aprobat marţi, iar Adunarea Naţională (Camera inferioară a Parlamentului) urmează să dea votul final miercuri.
Preşedinţi francezi spionaţi. Casa Albă dă asigurări că SUA nu interceptează comunicaţiile preşedintelui Francois Hollande
Casa Albă a dat asigurări marţi seară că SUA nu interceptează comunicaţiile preşedintelui francez Francois Hollande şi că nu va face acest lucru, după publicarea de către WikiLeaks a unor informaţii conform cărora SUA i-au spionat pe ultimii trei preşedinţi francezi, relatează AFP.
„Nu vizăm şi nu vom viza comunicaţiile preşedintelui Hollande“, a declarat pentru AFP Ned Price, purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, fără a face alte referiri la operaţiuni care s-ar fi putut desfăşura în trecut.
„Colaborăm strâns cu Franţa în toate subiectele de dimensiune internaţională şi francezii sunt parteneri indispensabili“, a adăugat el.
Anterior, executivul american a refuzat să comenteze sau să dezmintă informaţiile potrivit cărora SUA i-au spionat, între 2006 şi 2012, pe ultimii trei preşedinţi francezi, Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy şi Francois Hollande.
„De manieră generală, nu desfăşurăm operaţiuni de supraveghere în străinătate decât dacă există un obiectiv de securitate naţională specific şi justificat", a precizat atunci acelaşi purtător de cuvânt într-un comunicat. „Acest lucru este valabil şi pentru cetăţenii obişnuiţi, şi pentru liderii mondiali“, a adăugat el.
Se încarcă comentariile...
