Decizia Poloniei care creează o situaţie fără precedent în UE. „Suntem hotărâți să acționăm Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene”
0Scandalul diplomatic declanşat de guvernul condus de Viktor Orban, după ce a acordat azil politic unui politician polonez urmărit penal, ia amploare. Polonia anunţă că va acţiona în instanţă Ungaria.

Decizia Ungariei de a acorda azil politic fostului viceministru polonez al Justiției, Marcin Romanowski, urmărit penal pentru 11 infracţiuni şi pe numele căruia a fost emis un mandat european de arestare, a dinamitat relaţiile dintre cele două state.
În plus, s-a creat o situaţie fără precedent în Uniunea Europeană, după ce Polonia a anunţat că este hotărâtă să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la faptul că Ungaria încalcă unul dintre principiile de bază ale UE, şi anume pe cel al „cooperării sincere”, notează Notes from Poland.
„Suntem hotărâți să acționăm Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat Andrzej Szejna, ministrul polonez de Externe.
Potrivit acestuia, „Ungaria a încălcat în mod clar principiul cooperării sincere” consacrat în Tratatul privind Uniunea Europeană, care impune statelor membre să asigure respectarea legislației europene „în deplin respect reciproc”. În această situaţie, guvernul de la Varşovia face apel la articolul 259 dinacest tratat, care permite unui stat membru să aducă un alt stat membru în fața CJUE dacă consideră că celălalt stat membru nu și-a îndeplinit obligațiile.
Fostul viceministru al Justiţiei, Marcin Romanowski, despre care Ungaria afirmă că ar fi persecutat în Polonia, trebuie să răspundă în ţara sa pentru 11 acuzații legate de perioada mandatului în fostul guvern Lege și Justiție (PiS), inclusiv acuzații că a participat la un grup infracțional organizat, a folosit infracționalitatea ca sursă de venit și a abuzat de putere. El riscă până la 25 de ani de închisoare.
La scurt timp după ce o instanţă din Polonia a decis să fie plasat în arest preventiv, Marcin Romanowski a dispărut, astfel că ăe numele său autorităţile poloneze au emis mai întâi un mandat naţional de arestare, iar ulterior şi unul european.
După un timp, a fost semnalată prezenţa sa pe teritoriul Ungariei, unde guvernul condus de Viktor Orban i-a acordat azil, acuzând guvernul actual de la Varșovia de persecuție politică.
În ceea ce îl priveşte pe Marcin Romanowski, în cursul acestei săptămâni el le-a transmis oficialilor cele cinci condiții în care ar fi pregătit să se întoarcă în Polonia și să facă se prezinte la proces. Toate acestea cer guvernului să anuleze modificările aduse sistemului judiciar polonez de la preluarea puterii de către PiS în urmă cu un an.
Relațiile dintre premierul polonez Donald Tusk, care între 2014 și 2019 a fost președintele Consiliului European, și Viktor Orban, premierul Ungariei, sunt tensionate de ani buni, cei doi politicieni contrazicându-se adesea pe teme precum independența justiției, respectarea statului de drept și gestionarea migranților.
Săptămâna trecută, premierul polonez Donald Tusk a dezvăluit că a vorbit cu omologul său ungar Viktor Orban. Fără a oferi detalii suplimentare, el a precizat doar că relațiile cu Ungaria, pe care a caracterizat-o drept „pro-rusă”, sunt în prezent „dificile”, după „acțiunile neprietenoase ale Budapestei față de Polonia”.
„Ungaria și-a făcut un mare rău, deoarece mandatul european de arestare este realizarea noastră comună, făcând imposibil ca un criminal dintr-o țară a UE să fugă în alta”, a afirmat şi ministrul polonz de Externe.
În cazul în care Polonia decide să trimită Ungaria în fața CJUE cu privire la această chestiune, trebuie mai întâi să depună o cerere la Comisia Europeană, care emite apoi un aviz, după care cazul poate fi dus în instanță. Întregul proces juridic durează în medie doi ani.