Ce spun cercetătorii de la Cambridge despre pacientul zero al tulpinii britanice: „Alte variante ar putea circula deja în lume”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto Shutterstock
Foto Shutterstock

Cercetătorii de la Institutul Sanger (estul Angliei), în apropiere de  Cambridge sunt implicaţi în aşa-numitul Proiect Heron de secvenţiere genetică a virusului SARS-CoV-2 pentru a detecta mutaţii şi explica apariţia lor, relatează CNN. Nu toate ţările au capacitatea de a desfăşura aceste analize genetice, astfel că alte variante de virus s-ar putea răspândi fără a fi detectate, atrag atenţia aceştia.

La Institutul Sanger ajung probe de virus din tot Regatul Unit. Cele pozitive sunt puse împreună şi analizate pentru mutaţii în secvenţiatoare uriaşe. După 15 ore datele genetice sunt stocate în ferme de servere. Procesul de analiză durează în total circa cinci zile. Aproximativ 10.000 de probe sunt secvenţiate săptămânal numai în acest laborator - şi anume circa un sfert din secvenţierile derulate la nivel global.

Ewan Harrison, microbiolog din reţeaua de coordonare a operaţiunii genomice desfăşurate în Marea Britanie, explică că scopul lor este identificarea unor mutaţii ce pot fi mai contagioase sau susceptibile să provoace o boală severă şi care ar putea afecta capacitatea de protecţie a vaccinurilor disponibile.

Secvenţierea unui număr mare de probe poate dezvălui un tipar de circulaţie în comunitate şi unde s-au format focare -aceasta fiind şi miza importantă a acestor analize genetice, spune cercetătorul.

Harrison face parte din Consorţiul de genomică din Marea Britanie (Genomics UK Consortium) - o reţea din care fac parte centre de cercetare universitare şi laboratoare care lucrează împreună la interpretarea datelor genetice ale virusului.

Cum  a fost descoperită varianta britanică

Tulpina britanică a fost identificată în virtutea numărului de date genetice ce au fost colectate de această reţea de specialişti şi de unităţile sanitare care au testat pacienţi. Noua tulpină a fost depistată în Kent în noiembrie -una din cele mai sărace comunităţi din sud-estul Angliei.

Serviciile publice de sănătate spun că locuitorii nu au fost neapărat dintre cei care au ţinut petreceri şi au mers la acelaşi supermarket. Totuşi aici numărul infecţiilor creştea în timp ce peste tot se observau scăderi pe fondul lockdown-ului.

La acel moment erau secvenţiate una din 10 probe de virus din toată ţara - suficient cât să fie descoperit vinovatul pentru aceste transmiteri comunitare.

Varianta mutantă,  B.1.1.7, circula în Kent cel puţin din luna septembrie, au descoperit cercetătorii. Ulterior, studiile au arătat că este cu între 30 şi 70% mai contagioasă.

Aceasta sa răspândit rapid la Londra şi apoi în restul Angliei. În prezent a fost detectată în cel puţin 70 de ţări, inclusiv în SUA, unde ar putea deveni dominantă până în luna martie, potrivit estimărilor autorităţilor sanitare americane.

Profesorul Ravi Gupta de la Universitatea Cambridge care studiază linia genetică a virusului în laboratorul său, spune că B.1.1.7 este vărul de-al doilea al tulpinii originale din Wuhan, China. Diferenţa lor genetică e dată de 23 de mutaţii, dar bizareria este că această variantă britanică are puţine rude apropiate.

„Am descoperit extrem de puţine - practic aproape că nu există secvenţe înrudite îndeaproape cu varianta B.1.1.7. Cu alte cuvinte, a răsărit de nicăieri”, a explicat Gupta.

Pacientul zero al tulpinii britanice

Deşi este puţin probabil să fie găsit vreodată pacientul zero al acestei tulpini, cercetătorii britanici au o teorie.

Gupta a studiat anul trecut cazul unui pacient cu sistem imunitar compromis care a fost infectat cu virusul vreme de 3 luni. El a presupus că virusul a dobândit mai rapid mutaţii în organismul acestui pacient al cărui sistem sistem imunitar n-a putut lupta cu virusul - mai rapid decât dacă virusul ar fi fost transmis la alte persoane. 

Pacientul nu a supravieţuit. Gupta a comparat probe de virus de la acest pacient cu variantele  de virus din baza de date genetică - acesta avea una din mutaţiile identificate la noua tulpină, B.1.1.7.

Cercetătorul a precizat că deşi pacientul nu era infectat cu această tulpină, nivelul mare de mutaţii din probele sale face foarte probabilă ipoteza conform căreia pacientul zero a fost o persoană cu sistem imunitar compromis.

Harrison crede acelaşi lucru.

Cercetările de laborator ale echipei lui Gupta asupra vaccinului  Pfizer/BioNTech au arătat că serul este eficient contra variantei britanice după o singură doză - dar eficienţa lui scade la persoanele care au peste 80 de ani. Studii asupra alor vaccinuri au avut rezultate similare. 

Companiile farmaceutice Pfizer şi Moderna iau în considerare ajustări ale serului pentru a fi eficient şi contra unor noi variante.

Tulpina britanică conţine deja mutaţii comune cu tulpina sud-africană - serviciile publice de sănătate din Marea Britanie au descoperit deja una din aceste mutaţii într-un număr mic de probe. Analizele preliminare au arătat că e vorba de o aşa-numită „mutaţie de evadare” la nivelul proteinei spike de suprafaţă (cea prin care virusul pătrunde în celule) care permite virusului să fenteze anticorpii produşi în urma vaccinării.

„ Aceste virusuri deja evoluează pentru a deveni mai rezistente faţă de sistemul imunitar şi vaccinuri”, a spus acesta.

Mutaţiile la nivelul proteinei spike pot explica de ce aceste variante sunt mai contagioase decât altele.

Însă adaptarea vaccinurilor la virus necesită secvenţieri genetice. Institutul Snager şi alte 16 laboratoare mai mici din Marea Britanie reprezintă circa jumătate din analizele genetice care sunt derulate la nivel global. 

Ruairidh Villar, purtătorul de cuvânt al serviciilor publice de sănătate din Anglia, a avertizat că e posibil să cunoaştem variantele existente - britanică, sud-africană, braziliană - doar pentru aceste ţări au avut o capacitate de secvenţiere a virusului, or alte ţări nu au deloc această posibilitate.

„Ar putea exista şi altele”, spune acesta.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite