Video Viața lungă începe în intestin: microbiota, scutul invizibil care oprește îmbătrânirea și păzește mintea și mușchii
0În ultimele decenii, știința îmbătrânirii a făcut progrese spectaculoase. Deși speranța medie de viață a crescut mai mult în ultimele câteva sute de ani decât în întreaga istorie a omenirii, longevitatea nu înseamnă automat și o viață în condiții bune de sănătate.

Tot mai des, cercetătorii vorbesc despre un nou ideal: „anii fără boli” — o perspectivă care nu se mai limitează la a trăi mai mult, ci își propune să ne învețe cum să îmbătrânim bine.
La prima vedere, pare că vorbim despre două lumi diferite, dar adevărul este că microbiota – ansamblul microorganismelor care trăiesc în corpul nostru – influențează aproape toate funcțiile vitale. Când acest echilibru fragil se rupe, efectele se propagă în lanț, afectând întregul organism.
Cheia invizibilă a longevității, memoriei și îmbătrânirii sănătoase
Unul dintre experții internaționali în domeniu, Débora Nuevo – specialistă în îmbătrânire și microbiotă – explică pe contul său de Instagram: „Secretul unei îmbătrâniri sănătoase nu stă în suplimente sau creme, ci în microbiota intestinală. Microbiota, acele milioane de microorganisme cu care conviețuiești, nu doar îmbunătățește digestia, ci reglează sistemul imunitar și controlează inflamația – principala cauză a bolilor asociate îmbătrânirii”.
Studiile recente confirmă această legătură: o microbiotă diversă și echilibrată este asociată cu beneficii multiple – de la o longevitate crescută și o memorie mai bună, până la încetinirea procesului de îmbătrânire celulară.
Iar explicația, spune experta, este simplă: microbiota poate modula inflamația cronică „tăcută”, de intensitate joasă, care accelerează degradarea organismului odată cu vârsta. Așadar, dacă vrem să trăim mai mult și mai bine, trebuie să începem cu un lucru esențial: să avem grijă de sănătatea intestinală, a microbiotei noastre – sursa unei vieți pline de vitalitate, claritate mentală și echilibru. Pentru că microbiota pare a fi cheia longevității, așa cum sugerează și studiul realizat pe cea mai longevivă femeie din Spania, María Branyas, care a trăit 117 ani.
„Microbiota încetinește îmbătrânirea dacă incluzi în dietă ovăz, sparanghel sau anghinare”
Cercetările recente trag un semnal de alarmă: vârstnicii cu diversitate microbiană redusă, în special cei cu deficit de bacterii comensale benefice (microorganisme care trăiesc în mod natural în corpul nostru, în special în intestin, fără a provoca boli), precum Faecalibacterium prausnitzii, par mai predispuși la inflamații cronice de intensitate scăzută. Această stare, aparent silențioasă, este asociată cu un risc crescut de afecțiuni grave precum ateroscleroza, sarcopenia (pierderea masei musculare) și declinul cognitiv.
Microbiota nu influențează doar sistemul imunitar, ci joacă un rol esențial și în sinteza aminoacizilor, precum și în metabolismul triptofanului, un precursor-cheie al serotoninei. Deși dovezile sunt încă în curs de consolidare, tot mai multe studii sugerează o legătură între disbioză (dezechilibrul microbiomului intestinal) și apariția fragilității și pierderii musculare la persoanele în vârstă.
Hrănește-ți microbiomul cu alimente prebiotice și probiotice
În acest context, dr. Débora Nuevo recomandă intervenții simple, dar strategice în alimentație: introducerea alimentelor prebiotice – cum ar fi sparanghelul, ovăzul sau anghinarea – care hrănesc bacteriile bune din intestin. Totodată, nu trebuie neglijate nici sursele naturale de probiotice, precum iaurtul - recunoscut drept alimentul care ascunde secretul longevității - sau chefirul.
Un alt pas esențial este reducerea drastică a consumului de alimente ultra-procesate și zaharuri rafinate, adevărați inamici ai unui microbiom sănătos.
În anumite situații, suplimentarea cu probiotice specifice s-ar putea dovedi benefică – o opinie susținută și de date recente din literatură. Studiile arată că administrarea de prebiotice la adulții în vârstă are un efect pozitiv asupra funcției cognitive, confirmând o realitate din ce în ce mai clară: ceea ce mâncăm nu influențează doar digestia, ci și claritatea mentală și calitatea vieții.