Viață sănătoasă

Traumele, neîmplinirile și frustrările copilăriei ne bântuie toată viața, spun specialiștii. Efectiv, ne îmbolnăvesc. Psihoterapeuții arată că traumele nerezolvate ale copilăriei pot duce la diabet, boli cardiovasculare sau afecțiuni autoimune în viața de adult.

Acneea hormonală reprezintă un tip de erupții cutanate, care sunt cauzate de fluctuațiile hormonale. Deși acestea apar de regulă în timpul pubertății,acestea pot afecta și adulții și sunt cel mai frecvent întâlnite în rândul femeilor.

FDA a dat undă verde pentru două studii clinice care vizează transplantul de rinichi de la porci.

Ceaiul indian este bun pentru inimă, ține cancerul și îmbătrânirea la distanță, dar în același timp combate și infecțiile din organism.

Deși dezbaterea despre beneficiile sau riscurile consumului de cafea pentru sănătate continuă, specialiștii sunt de acord că există un tip de cafea care este cu adevărat periculos.

De la ciocolată și cafea până la ovăz și fasole la cuptor, trei specialiști dezvăluie alimentele simple pe care le consumă pentru a preveni bolile de inimă.

Bananele nu sunt singurele alimente care ne ajută să obținem cantitatea recomandată de potasiu, iar unele dintre ele oferă chiar mai mult din acest mineral esențial.

Culoarea și textura sunt principalele indicii care ne pot ajuta să alegem un avocado copt.

Potrivit experților, câteva condimente de uz casnic obișnuite pot fi periculoase odată ce au depășit data de expirare. În afară de gustul ciudat și mirosul potențial neplăcut, ele pot provoca boli.

Nutriționistul Mihaela Bilic propune o soluție simplă pentru a mânca de toate fără să ne îngrășăm. „Totul ține de imaginație, simțul estetic și gustul fiecăruia”, consideră aceasta.

Grăsimile sunt esențiale pentru funcționarea celulelor, absorbția nutrienților și echilibrul hormonal, potrivit specialiștilor în nutriție. Unele grăsimi, cum ar fi cele saturate, sunt considerate „rele” de unii, deoarece consumul excesiv poate crește colesterolul și riscul de boli de inimă.

Un nou studiu arată că ouăle ar putea reduce riscurile de apariție a demenței. Colina, care se găsește în gălbenușul acestuia, joacă un rol crucial în memorie și în funcția cognitivă, ceea ce o face un nutrient cheie.

Băutura voastră preferată cu bule ar putea face mai mult decât să vă gâdile papilele gustative, potrivit unui nou studiu. Acesta sugerează că bulele (sau carbonatarea) din apa minerală ar putea juca un rol surprinzător în modul în care organismul nostru procesează zahărul.

Știința îmbătrânirii – sau mai bine spus, tehnicile de anti-îmbătrânire și longevitate – au câștigat din ce în ce mai mulți adepți și experți în ultimii ani. Trăim mai mult, dar nu neapărat mai bine. Cu toate acestea, o îmbătrânire sănătoasă poate adăuga valoare vieții noastre.

Reputatul medic neurochirurg, prof dr. Vlad Ciurea, a dezvăluit care sunt cele șapte lucruri care ne ajută să avem un creier sănătos și fericit.

Un medic care studiază „biologia îmbătrânirii” consideră că stilul de viață joacă cel mai mare rol în privința longevității, însă suplimentele ar putea avea un rol important.

Conform studiilor, până la 40 de minute de „activitate fizică de intensitate moderată până la viguroasă” în fiecare zi sunt suficiente pentru a contrabalansa 10 ore de stat pe scaun.

Un produs folosit adesea, tocmai pe principiul mâncării sănătoase, poate conține substanțele chimice dăunătoare în cantități foarte mari.

În loc să eliminați complet zahărul din dietă, ar trebui să acordați mai multă atenție asupra tipurilor și cantităților pe care le consumați.

Asocierile dintre alimente înseamnă mai mult decât obiceiuri și tradiții culinare. În realitate au la bază argumente nutriționale, susține cunoscutul medic nutritionist Mihaela Bilic.

La 49 de ani, Katie este un exemplu de transformare, demonstrând că schimbarea nu ține doar de ce mâncăm, ci și de cum mâncăm. După ani de diete restrictive și lupte constante cu greutatea, ea a descoperit o abordare mai echilibrată, care nu doar că i-a permis să slăbească 38 de kilograme, dar și să

O cină sănătoasă și ușoară nu înseamnă să te înfometezi. Există numeroase alternative care îți oferă o masă nutritivă înainte de culcare, astfel încât să te trezești a doua zi simțindu-te ușor și plin de energie. Dar știi ce ar trebui să eviți? Iată o idee de cină echilibrată.

Declinul cognitiv se accelerează semnificativ la 57, 70 și 78 de ani, însă anumite schimbări în stilul de viață te pot ajuta să îți menții mintea ascuțită.

Uleiul de măsline este un aliment de calitate superioară, care nu doar îmbunătățește gustul preparatelor, dar aduce și numeroase beneficii pentru sănătate.

Tensiunea arterială ridicată este un „ucigaș tăcut” care afectează peste 1 miliard de oameni din întreaga lume. Dacă nu este controlată, această afecțiune poate crește riscul de atac de cord, accident vascular cerebral, boli renale și insuficiență cardiacă

Un psiholog a dezvăluit un exercițiu simplu de „un minut” pe care îl putem face cu toții în mod regulat pentru a ne îmbunătăți sănătatea creierului și a preveni declinul cognitiv.

Un obicei simplu la prima oră a dimineții îți stimulează energia, starea de spirit, memoria și metabolismul.

Reducerea consumului de carne roșie procesată ar putea avea multe efecte pozitive asupra inimii și a sănătății cognitive pe termen lung, arată experții.

Într-o lume dominată de produse procesate și aditivi sintetici, oamenii caută tot mai mult soluții naturale pentru a-și îmbunătăți sănătatea și calitatea vieții.

Specialiștii arată că o pauză între mese are multiple beneficii pentru organism și stimulează arderea grăsimilor.

Un nutriționist de top din Marea Britanie a creat o masă perfect echilibrată, alcătuită din trei feluri de mâncare, care va aduce beneficii atât pentru intestinele tale, cât și pentru papilele gustative.

De-a lungul timpului, ouăle au primit o reputație proastă în domeniul nutriției pentru că ar putea contribui la creșterea nivelului de colesterol. Cu toate acestea, Food and Drug Administration (FDA) a clasificat recent ouăle drept „alimente sănătoase și bogate în nutrienți”.

Un studiu publicat în British Journal of Psychiatry arată că "obiceiurile nesănătoase" și "comportamentul riscant" ar putea fi o cauză parțială pentru care adulții cu ADHD au o speranță de viață mai scurtă față de cei care nu au această tulburare neurologică.