Visul internetului liber se scufundă: raportul Freedom on the Net - măsurile represive împotriva utilizatorilor

Trendul libertăţii pe internet este negativ FOTO PC Mag

Freedom House a publicat raportul său în privinţa libertăţii pe internet pe 2013. Freedom on the Net 2013 arată că libertăţile digitale s-au redus global, dar activiştii răspund atacurilor guvernamentale şi nu numai.

Freedom House arată că trendurile principale sunt monitorizarea conversaţiilor, noi legi care să controleze conţinutul de pe internet şi arestarea utilizatorilor de reţele sociale. Practic, acestea au dus la scăderea libertăţii pe internet în 2013. Cu toate acestea, activiştii devin mai pricepuţi în a vorbi despre problemele societăţii în care trăiesc şi au redus numărul represiunilor.

"Blocarea şi filtrarea rămân metodele preferate de cenzură în multe ţări, guvernele caută noi metode prin care să pedepsească oamenii pentru ceea ce spun online", a declarat Sanja Kelly, director de proiecte la Freedom House. "În unele ţări un utilizator poate fi arestat pentru că postează pe Facebook sau pentru că a dat Like la comentariul unui prieten, care a criticat guvernul", a mai declarat reprezentanta organizaţiei neguvernamentale.

Freedom on the Net 2013 a identificat principalele trenduri în 60 de ţări şi a analizat fiecare dintre acestea pentru a identifica modele.

Supravegherea, trendul lui 2013

Anul acesta marchează creşterea supravegherii online sau a recunoaşterii acesteia. Chiar dacă informaţiile relevate de Edward Snowden anul acesta au pornit o dezbatere globală privind aceste lucruri, 35 dintre cele 60 de ţări şi-au crescut capacităţile de a supraveghea populaţia pe internet. Chiar la adăpostul motivaţiei privind păstrarea securităţii naţionale, în unele ţări supravegherea înseamnă accesarea conversaţiilor private, care pot fi folosite împotriva oamenilor.

În multe ţări cu regim autoritare, activiştii au fost audiaţi, anchetaţi, iar procurorii le-au arătat email-uri şi discuţii online, acestea fiind folosite ca probe în proces. Rezultatul? Unii au fost ameninţaţi, alţii încarceraţi, iar pentru unii rezultatul a fost moartea.

Legi pentru represiune online

Din mai 2012, 24 dintre cele 60 de ţări au adoptat legislaţie şi directive care ameninţă libertatea online, unele pedepse ajungând şi la 14 ani de închisoare pentru anumite tipuri de discurs online. În total, se arată în raport, 34 din 60 de ţări au înregistrat un declin al libertăţii online.

Care sunt ţările cu probleme? Vietnam şi Etiopia au continuat pe un ciclu negativ, iar Venezuela a introdus noi măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidenţiale. Trei democraţii au avut mari probleme cu cenzura pe internet: India, SUA şi Brazilia.

Cea mai mare libertate pe internet? Islanda şi Estonia, în timp ce scorul total al SUA a scăzut cu cinci puncte, pe o scală până la 100, mai ales din cauza revelării activităţii guvernamentale de spionaj sistematic. Cu toate acestea, libertatea pe internet rămâne mai mare în Statele Unite decât în multe alte state, fiind pe locul cinci. Cele mai represive ţări sunt China, Cuba şi Iranul.

Cele mai utilizate 10 măsuri de represiune pe internet

Blocarea şi filtrarea - guvernele îşi dezvoltă mecanismele de blocare a informaţiei indezirabila. De multe ori, cenzura ţinteşte lucruri imorale sau ilegale, cum ar fi pornografia infantilă, pariuri ilegale sau încălcarea copyright-ului. Cu toate acestea, din ce în ce mai multe guverne blochează accesul la informaţii privind politica, probleme sociale şi  drepturile omului. 29 de ţări au folosit astfel de măsuri, iar cele mai complexe sisteme sunt în China, Iran şi Arabia Saudită. Chiar şi ţări democratice ca India sau Coreea de Sud au blocat site-uri politice. Iordania şi Rusia, care au blocat în trecut doar sporadic anumite site-uri, şi-au intensificat eforturile.

Atacuri cibernetice împotriva criticilor.

Astfel de atacuri au fost raportate în 31 de ţări. Venezuela este un caz special, mai ales în timpul alegerilor prezidenţiale. Site-urile media independente - Noticieri Digital, Globovision şi la Patilla - au fost atacate prin DDoS, care au crescut în timpul zilei de alegeri.

În Belarus, Vietnam sau Bahrain, liderii opoziţiei şi activiştii sunt atacaţi cu software maliţios, care au fost mascate ca informaţii importante despre protestele planificate. În momentul când activiştii descărcau astfel de software, acesta monitoriza activitatea pe calculator, cu acces la toate conversaţiile.

Noi legi împotriva libertăţii online

Unele ţări au trecut de la blocare, la legi care impută anumite tipuri de discurs politic, religios sau social. Din ce în ce mai mulţi utilizatori sunt arestaţi, anchetaţi şi băgaţi ân închisoare pentru ceea ce scriu pe reţelele sociale, bloguri sau site-uri. Din ce în ce mai multe guverne preferă măsura simplă a unei legi, decât să caute în permanenţă informaţiile şi să le blocheze. Turcia, Bangladesh şi Azerbaidjan sunt printre ţările care au arestat utilizatori.

Comentatori guvernamentali plătiţi

Deşi nu mai e o surpriză de foarte multă vreme, guvernele plătesc comentatori pentru a posta pe reţelele sociale păreri favorabile. Fenomenul s-a extins în ultimii doi ani, iar 22 din 60 de ţări folosesc astfel de comentatori. Aceşti comentatori sunt plătiţi din fondurile publice şi din taxele cetăţenilor. Cele mai mari reţele sunt în China, Bahrain şi Rusia, iar Malaezia, Belarus şi Ecuador şi-au intensificat eforturile.

Atacuri fizice şi crime

Deşi sunt mai rare, există şi probleme de această manieră. 26 de ţări au avut măcar un singur blogger care a fost atacat sau torturat pentru ceea ce a postt pe internet. În cinci ţări, cel puţin un activist şi un om care făcea jurnalism cetăţenesc au fost ucişi ca răzbunare pentru informaţia postată online. Siria este cel mai periculos loc pentru reporterii online, cu 20 de oameni ucişi anul trecut. În Mexic, mai mulţi jurnalişti online au fost ucişi după ce au au refuzat să nu mai scrie despre traficul de droguri şi crimă organizată. În Egipt, mai mulţi administratori ai grupurilor de Facebook au fost răpiţi şi bătuţi, în timp ce jurnaliştii au fost ţinte pentru forţele de securitate în timpul protestelor.

Supraveghere online

Guvernele caută metode mai puţin vizibile pentru a supraveghea activitatea online a oamenilor. Ele îşi cresc capacitatea tehnică şi autoritatea administrativă pentru a monitoriza activitatea oamenilor. Chiar şi guvernele din ţările democratice şi-au crescut capacităţile de a monitoriza activitatea de pe internet. Deşi unele interceptări sunt necesare pentru a lupta împotriva crimei organizate şi pentru prevenirea atacurilor teroriste, de multe ori ele ajung şi la abuz. Două treimi din ţări şi-au îmbunătăţit metodele.

Cereri de eliminare a conţinutului şi ştergerea sa forţată

În loc să blocheze site-uri, unele guvernele au optat pentru contactarea administratorilor site-urilor pentru eliminarea conţinutului online. Deşi aceste cereri sunt de multe ori legale şi vin ca urmare a unei activităţi infracţionale, unele guverne au abuzat de acestea. Practic, ele au forţat eliminarea conţinutului, fără o bază legală. În Rusia şi Azerbaidjan, bloggerii şi-au şters comentarii de pe site-urile lor după ce au fost ameninţaţi că vor fi daţi afară de la muncă, după ce au fost ameninţaţi că nu vor mai intra în universităţi sau că vor fi arestaţi.

Închiderea serviciilor operatorilor

Mai multe guverne au controlat infrastructura de telecomunicaţii pentru a elimina pericolele părerilor online. Egiptul a devenit studiul de caz în ianuarie 2011, când autorităţile au oprit internetul timp de cinci zile. În Siria au existat mai multe cazuri, iar în Venezuela, principalul operator a blocat internetul în timpul alegerilor prezidenţiale din 2012, motivând că a fost ţinta unor atacuri cibernetice. India şi China au blocat SMS-urile pe telefoane mobile, în timpul protestelor. Unele ţări au ales să folosească metoda "throttling", adică reducerea vitezei de internet.

Pedepsirea intermediarilor

Din ce în ce mai multe ţări introduc directive şi legi pentru a trage la răspundere operatorii de internet, serviciile de hostare a site-urilor, webmasterii şi moderatorii forumurilor. De multe ori, aceştia, nişte intermediari, iau măsuri singuri, pentru a evita să fie traşi la răspundere. În China, companii private au divizii de monitorizare a reţelelor sociale, a motoarelor de căutare şi a forumurilor. În 22 din 60 de ţări intermediarii au fost traşi la răspundere, prin legi şi reguli. Într-un exemplu recent, autorităţile braziliene au emis mandat de arestare pentru doi directori Google Brazilia, deoarece firma nu a eliminat conţinutul din motorul de căutare în timpul alegerilor.

Blocarea reţelelor sociale

Pe fondul creşterii influenţei reţelelor sociale, guvernele sunt foarte atent la acest mediu. În 19 din 60 de ţări, autorităţile au blocat măcar o platformă de blogging, microblogging, video sau reţele sociale şi livestream. Pentru că guvernele încep să înţeleagă mai bine cum funcţionează astfel de reţele şi interacţiunea de pe ele, ele încearcă să nu blocheze accesul la întreaga reţea, ci la anumiţi utilizatori. Libanul, Etiopia şi Bimrania sunt printre ţările unde folosirea mesageriei de tip VoIP, cum ar fi Skype sau WhatsApp, este interzisă.