Muzica se mută în nor FOTO Shutterstock

Serviciile de muzică online capătă din ce în ce mai multă popularitate fiindcă le oferă utilizatorilor numeroase avantaje, printre care sincronizarea dintre dispozitive şi posibilitatea de a asculta fără o conexiune la internet

În urmă cu 10  ani, aproximativ 50% din spaţiul de stocare al computerului meu era ocupat cu muzică. În lista mea de redare se regăseau zeci de albume ale unor formaţii precum Linkin Park, Good Charlotte, Looptroop sau Paraziţii. 

Gusturile mele s-au schimbat de atunci, la fel şi modul în care ascult muzică. 

Prima dată când am renunţat la a mai descărca melodiile în computer a fost în urmă cu vreo
trei ani.

Începusem să conştientizez efectele pirateriei şi mă săturasem să descarc viruşi de pe site-uri ilegale, iar accesul constant la internet şi viteza mare a transferului de date m-au determinat să caut formaţiile preferate pe YouTube.

Calculatorul a început să se mute…  

De atunci, am descoperit servicii specializate în redarea de muzică – unele gratuite, precum Grooveshark sau SoundCloud, altele plătite – precum Deezer sau Zonga.

Numărul acestor servicii a crescut foarte mult în ultimii ani şi principalii jucători de pe piaţa telefoanelor şi sistemelor de operare mobile (Apple şi Google) le oferă utilizatorilor modalităţi legale de a-i asculta pe artiştii favoriţi.

Mihai Moldovan are 26 de ani şi lucrează într-o corporaţie. El foloseşte serviciul Deezer de jumătate de an, fiindcă a primit gratuitate după ce a încheiat un abonament nou. „Înainte ascultam mai multă muzică pe YouTube, când eram la birou, şi stăteam săptămânal să-mi schimb muzica de pe telefon. Aveam câteva albume descărcate în calculator, luate de pe torrente şi periodic mi le încărcam şi pe telefon. Am încercat Deezer pentru că oricum plăteam pentru el, într-un fel sau în altul, şi îl folosesc de atunci. Mă lasă să îmi fac liste de redare pe care pot să le pun şi pe mobil, şi pe tabletă“, explică tânărul.

În mare parte, utilizatorii au între 25 de ani şi 45 de ani. Aceştia sunt oamenii care înţeleg că este un serviciu pe care îl plăteşti, dar economiseşti timp. - Mircea Mârza, director Deezer România

Mihai se laudă, spunând că este „eclectic“ din punct de vedere al gusturilor muzicale şi s-a declarat mulţumit de selecţia de muzică disponibilă în Deezer. „Muzica mainstream e toată acolo, s-a întâmplat să nu găsesc vreo trei formaţii underground mai puţin cunoscute, dar alea nu sunt nici pe YouTube“, spune el râzând.

Iulian Georgescu are 24 de ani şi de doi ani locuieşte în Marea Britanie. A început să folosească servicii online de muzică deoarece legile antipiraterie acolo sunt mult mai stricte şi viteza de descărcare este mai scăzută. „La început stăteam mai mult pe YouTube, dar apoi mi-a arătat un prieten din ţară Deezer şi mi-a convenit să plătesc abonamentul. Îmi place că mă lasă să descarc melodiile preferate în telefon şi le ascult când vreau eu, fără să consum din datele incluse în abonament. În plus, găsesc şi cele mai noi melodii româneşti şi mă simt mai aproape de casă“, spune el.

Muzică de la operatori

Principalii operatori de telefonie mobilă din România le oferă abonaţilor servicii de music streaming incluse în diverse pachete. Orange mizează pe Deezer, un serviciu global de origine franceză, iar Vodafone are parteneriat cu Zonga, un produs 100% românesc, realizat de aceeaşi companie care a creat şi „YouTube de România“, Trilulilu. 

„Weekend Adevărul“ a stat de vorbă cu directorii acestor servicii, pentru a afla care sunt avantajele lor şi dacă românii sunt dispuşi să plătească pentru muzică.

Mircea Mârza este şeful Deezer România, o companie care a intrat la noi în ţară la finalul anului 2012. Atunci, ţara noastră s-a alăturat unei liste care cuprinde toate continentele şi 182 de ţări. Prin Deezer, utilizatorii au acces la peste 30 de milioane de melodii. Asta ar însemna cam 200 de ani de muzică, spune Mircea. Serviciul de music streaming este disponibil gratuit timp de două ore pe lună, cu întreruperi de publicitate sau contra-cost, nelimitat. Există abonamentul Premium, care costă 3,49 euro pe lună, însă permite numai accesul pe web, şi Premium +, care costă 6,99 euro pe lună şi care le permite utilizatorilor să-şi ia muzica oriunde. 

Pentru clienţii Orange, preţul abonamentului Premium+ este 5 euro pe lună. 

Timpul, mai costisitor decât abonamentul

Sunt locuitorii din această zonă a Europei dispuşi să plătească pentru muzică? „Eu cred că, la nivel de zonă, suntem încă într-o fază de educare. Trebuie să încercăm, şi noi şi casele de discuri să-i educăm pe oameni, să le explicăm că nu există riscul unui consum prea mare de date. În plus, dacă îţi faci calcule într-un an de zile şi vezi cât ai plăti pentru serviciul de music streaming şi cât ai plăti pentru a cumpăra acele CD-uri... Piaţa de CD-uri este în declin, iar piaţa de muzică digitală este în creştere cu câteva procente“, explică Mircea.

Cine sunt, totuşi, oamenii care plătesc pentru muzică?  „În mare parte, utilizatorii au între 25 de ani şi 45 de ani. Aceştia sunt oamenii care înţeleg că este un serviciu pe care îl plăteşti, dar economiseşti timp“, spune el.

Din octombrie 2012, Vodafone are un parteneriat cu Zonga care presupune că nu este contorizat traficul când foloseşti aplicaţia. Şi operatorul s-a mai ocupat de câteva campanii de marketing, cum ar fi „biblioteca muzicală“ de la staţia de metrou Victoriei. „Ne-am dat seama, urmărind şi trendurile de afară, că există o oportunitate de a lansa un serviciu premium pentru oamenii care îşi doresc doar muzică şi oameni care ar fi dispuşi să plătească pentru ea. 

Într-adevăr, în România e o nişă, dar trendul e clar, asta va fi direcţia“, afirmă Sergiu Biriş, creatorul serviciului.

Cel mai mare abonament la Zonga costă 4 euro pe lună, dacă nu eşti la Vodafone, ocazie cu care tariful scade la 3 euro în aceleaşi condiţii.„La partea asta de educare a publicului, de a folosi servicii premium şi de a plăti pentru conţinut, e foarte mult de muncă în România“, susţine Biriş. „CD-urile nu mai sunt cumpărate şi să cumperi melodii cu un euro iar nu le e la îndemână oamenilor. Tipul ăsta de consum al conţinutului pe care îl deţii e pe cale de dispariţie. De ce să ai cinci melodii, când poţi avea acces la milioane?“, explică el.

Nicoleta Dimitriu are 44 de ani şi este secretară. „Mi-a spus fiul meu de Zonga acum vreun an de zile. Mi-a fost uşor să-mi fac cont pentru că m-a lăsat să mă înregistrez cu profilul de Facebook. Îmi place că pot să văd ce muzică mai ascultă prietenii din liceu“, spune ea. Nicoleta nu ascultă muzică pe mobil şi nici când este acasă, ci numai la birou. „Nu am nevoie să mă uit la videoclipuri, vreau doar să aud ceva pe fundal cât îmi fac treaba“, explică ea, specificând că foloseşte versiunea gratuită a programului. „Nu mă deranjează că îmi bagă reclame din când în când. M-am obişnuit, e ca la televizor“, conchide Nicoleta Dimitriu.

Într-adevăr, în România e o nişă, dar trendul e clar, asta va fi direcţia. - Sergiu Biriş, creatorul Zonga

Între comoditate şi piraterie

Nu toată lumea este dispusă să facă trecerea la serviciile online de muzică. Numeroase persoane ţin cu sfinţenie la miile de melodii descărcate pe parcursul anilor în computere. Ana Gheorghe are 23 de ani şi lucrează într-o firmă de publicitate. Se mândreşte cu 180 de GB de muzică descărcată, aproximativ 45.000 de melodii. Muzica de pe telefon este încărcată cu ajutorul unui cablu de date şi schimbată ocazional. „O fac din comoditate, pentru că e gratuit şi tentant“, explică ea. „Nu cred că fac atât de mult rău industriei muzicale. La urma urmei, merg la toate concertele artiştilor care îmi plac, deci oarecum cred că se echilibrează situaţia.“

Totuşi, dacă ar fi să piardă tot conţinutul descărcat, Ana a înregistrat majoritatea pieselor ascultate pe serviciul online Last.FM. Astfel, ea poate găsi oricând melodiile preferate şi le poate asculta şi la birou.

Cezara Popescu are 19 ani şi este elevă. „Aveam computerul plin de muzica fratelui meu şi am mai descărcat şi eu albume. Ascult multă muzică pe computer şi îmi copiez numai câteva melodii în telefon. Nu îmi plac serviciile astea noi pentru că majoritatea prietenilor mei nu a aflat de ele. Aşa că dacă vreau să postez o melodie pe Facebook, tot pe YouTube trebuie să intru. În plus, pe computer am făcute liste speciale şi nu trebuie să stau să îmi organizez melodiile“, spune tânăra.

Epopeea Winamp: cum au salvat românii acest program „iconic“  

Pe 20 noiembrie 2013, compania americană AOL a anunţat că va închide Winamp, cel mai popular program de redare de muzică. Winamp a fost pe val la finalul anilor ’90, dar a scăzut treptat în popularitate încă de atunci. Mai nou, ultimii ani au adus aplicaţii de music streaming direct din cloud şi lumea a fost mai puţin interesată de astfel de aplicaţii care îţi redau muzică stocată local.

Totuşi, comunitatea online nu a rămas nepăsătoare faţă de decizia americanilor. Peter Zawacki, un utilizator al programului, a creat o petiţie menită să salveze programul de la desfiinţare. În scurt timp, în jurul acestei petiţii s-a adunat o echipă de dezvoltatori români care au creat site-ul savewinamp.com.

„Weekend Adevărul“ a stat de vorbă cu Iulian Atănăsoae (18 ani), un tânăr sucevean pasionat de programare care a ajutat la crearea site-ului. „Consider că Winamp este un program iconic, parte din istoria muzicii digitale“, spune tânărul.

El evidenţiază faptul că majoritatea programelor pentru redarea muzicii s-au inspirat de la Winamp, acesta aducând numeroase funcţii noi faţă de programele existente la lansarea lui, în 1997. „Partea mai puţin plăcută a Winamp-ului a fost că AOL nu a ştiut să îl monetizeze cum trebuie. Dacă se gândeau să facă un magazin de muzică acum vreo cinci ani şi să încheie contracte cu case de discuri (cum a făcut Apple cu iTunes) ajungeau lideri detaşaţi“, explică Atănăsoae.

În cele din urmă, americanii de la AOL s-au răzgândit privind închiderea popularului software. Pe 14 ianuarie, compania Radionomy din Belgia a anunţat că Winamp ajunge în proprietatea sa împreună cu Shoutcast, platforma sa de streaming. „Radionomy pare, la prima vedere, o companie destul de în regulă. Este concentrată pe difuzarea posturilor de radio online.“

Totuşi, „aventurile“ programului Winamp nu au luat sfârşit. Iulian consideră că belgienii au în faţă o provocare foarte mare: trebuie să adapteze programul la cerinţele anului 2014. El ţine să precizeze că vorbeşte din perspectiva unui utilizator obişnuit şi dă câteva exemple de funcţionalităţi ce ar trebui implementate în program. „Consider că ar trebui să ofere o modalitate facilă de a accesa conţinut muzical în mod legal şi asta nu doar pe calculatorul personal, ci şi pe dispozitivele mobile. Integrarea cu platformele sociale este şi ea foarte importantă – să vezi ce ascultă prietenii tăi, să le poţi face recomandări. Un lucru pe care mi-ar plăcea foarte mult să-l facă programul: să ofere conţinut muzical pe baza preferinţelor“, explică el.

O problemă: Winamp încurajează pirateria

Tânărul vorbeşte şi despre una dintre problemele majore ale programului. „În forma actuală, trebuie să recunoaştem că Winamp încurajează pirateria. Sper totuşi să vedem curând un Winamp Store“, spune el.

Când am vorbit cu Iulian, asculta postul de muzică Rock FM prin intermediul Winamp. Pe lângă posturi de radio online, suceveanul mai foloseşte programul pentru a asculta muzica de pe CD-uri pe care le mai are prin casă. Alături de el, la site-ul savewinamp.com au mai contribuit  şi alţi români pasionaţi de Winamp. 

Tonomatul portabil, inventat de români  

Cei care preferă să aibă copii ale melodiilor în computer le pot lua mai uşor cu ei mulţumită unei aplicaţii dezvoltate de doi tineri români. Style Jukebox (jukebox înseamnă tonomat) le permite utilizatorilor să-şi stocheze muzica în cloud şi să o acceseze de pe orice dispozitiv, oriunde s-ar afla.

Ionuţ Antiu şi Radu Prescură sunt cei care au pus bazele proiectului. „La început, eram amândoi foarte tehnici, amândoi am participat la concursuri de informatică în liceu şi amândoi am mers la facultăţi de informatică – el la Bucuresti şi eu la Lyon“, îşi aminteşte Ionuţ Antiu.

Style Jukebox se aseamănă serviciilor de stocare de date în cloud de tipul Dropbox sau SkyDrive, însă oferă şi un program special pentru redarea melodiilor. La fel ca şi Deezer sau Zonga, Style Jukebox le permite utilizatorilor să îşi descarce melodiile preferate în dispozitive, pentru a diminua traficul de date.

„Am început să lucrez la Style Jukebox pentru că îmi plăcea să ascult muzică atunci când făceam sport şi aplicaţia de muzică era cea în care stăteam cel mai mult. La început nu avea nicio funcţie legată de cloud sau de mobil, era doar o aplicaţie de muzică. Asta se întâmpla în 2010“, explică tânărul.

Pentru Ionuţ, conceptul de muzică s-a schimbat în 2011, după ce şi-a cumpărat primul iPhone. „Au început să se nască în capul meu idei despre cum aş putea să integrez mobilul şi desktopul într-o aplicaţie de muzică. Nu ştiam atunci de Dropbox, iar iTunes Cloud şi Google Music nu existau. L-am convins pe Radu să facă o versiune Android a Style Jukebox. La bază a fost întotdeauna conceptul de proprietate asupra fişierelor cu muzică. De la început am vrut să fie o soluţie de sincronizare a listelor de melodii pe orice dispozitiv“, spune el.

Acum, echipa numără în total cinci membri: Gabriel Gabor se ocupă de design, Georgia Bacinschi de marketing şi Gil Eluard a dezvoltat platforma pentru iOS. Ionuţ a dezvoltat programul pentru Windows şi Windows Phone, iar Radu pe cel pentru Android. Style Jukebox are 90.000 de utilizatori la nivel global, iar circa 8.000 de români folosesc produsul.

Din noiembrie, anul trecut, softul românilor a devenit şi aplicaţia oficială a operatorului bulgar de telefonie mobile VIVACOM. Abonaţii reţelei au trafic de date necontorizat în aplicaţie şi oferte Premium speciale.