Suntem programaţi să nu păstrăm secrete. Dezavantajele oamenilor de încredere

Oamenii care nu păstrează secrete sunt mult mai sănătoşi şi mai binedispuşi

Oamenii care păstrează secretele încredinţate de alţii sunt mai nefericiţi şi mai nesănătoşi decât cei care nu ţin nimic pentru ei şi dau veste lumii întregi.

Se pare că nu contează cât de încredere poţi fi, pentru că omul este construit să spună tot ce află, în măsura în care corpul îl răsplăteşte pentru aceste dezvăluiri, potrivit unui studiu.

Mai multe cercetări au fost realizate în decursul ultimilor trei decenii din care s-a aflat că persoanele de încredere, care vor păstra secretele încredinţate, vor suferi probleme psihologice care se vor transforma chiar în afecţiuni fizice. Toate acestea dispar în momentul în care secretul este împărtăşit şi altora, relevă studiile.

Una dintre cercetări aparţine profesorului Tom Frijns şi a fost realizată în 2009 cu ajutorul a 278 de adolescenţi. „International Journal of Behavioral Development”, care a publicat studiul, relata despre experienţele de depresie, singurătate şi autocontrol slab ale celor care păstrau pentru ei înşişi secretele.

Când Frijns a reevaluat tinerii, cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani, a descoperit că subiecţii care au dezvăluit secretele se simţeau mai bine din punct de vedere psihic şi moral, în timp ce adolescenţii care şi-au ţinut cuvântul au dezvoltat probleme psihosociale.

Păstrarea propriilor secrete, dar şi ale celorlalţi, afectează nu doar starea mentală, cât şi cea fizică.

Într-un studiu publicat în 1999, „Revealing Personal Secrets”, profesoara de psihologie Anita Kelly de la Universitatea Notre Dame a descoperit că subiecţii care păstrează subiecte suferă mai des de migrene, greaţă şi dureri de spate.

„Oamenii secretoşi au tendinţa să fie şi mai bolnăvicioşi. Nu cred că exagerez când spun că acest tip de comportament poate deveni simptomatic la nivel biologic”, a adăugat ea.

James Pennebraker, un psiholog de la Universitatea din Texas, a avut rezultate similare descoperite în studiul său, realizat în 1989, pe 33 de supravieţuitori ai Holocaustului. Acesta a înregistrat interviurile în care îi ruga să povestească detaliile traumatizante şi amintirile ce nu ar fi trebuit divulgate despre Holocaust, în timp ce le era monitorizat ritmul cardiac. Când le-a reevaluat starea sănătăţii 14 mai târziu, subiecţii aveau o stare fizică mult mai bună, rezultatele fiind corelate cu divulgarea secretelor.

Oamenii care ţin secrete simt arsuri, după cum arată studiul lui Michael Slepian, publicat în „Social Psychology and Personality Science”.

„Cu cât povara secretul este mai mare şi cu cât este mai devotat, cu atât de mult percepţiile şi acţiunile vor fi influenţate într-o manieră similară cu greutăţile fizice. Ca şi greutatea fizică, secretul îngroapă omul respectiv, încetul cu încetul”, spune studiul unui absolvent la Universităţii Stanford.

Chiar dacă se încearcă păstrarea unui secret, creierul uman nu este dispus să-l păstreze mai mult timp, spune Laura Smart pentru Daily Mail”. Aceasta explică cum în timp ce se încearcă suprimarea unui gând sau a unui secret, în creier are loc procesul mental numit „procesul ironic al monitorizării”, care face persoana să-şi amintească în permanenţă gândul respectiv. 

Citeşte şi:

Ghidul mincinosului desăvârşit. Cum să minţi credibil

Bărbaţii mint de trei ori mai mult decât femeile

Cum să-ţi înveţi copilul să nu mintă