Turismul şi imobiliarele, investiţiile favorite ale oamenilor de fotbal

Pentru câştigarea Cupei Campionilor Europeni din 1986, steliştii au avut drept primă câte o maşină ARO. Revoluţia a permis însă fotbaliştilor să plece din ţară şi să evolueze la

Pentru câştigarea Cupei Campionilor Europeni din 1986, steliştii au avut drept primă câte o maşină ARO. Revoluţia a permis însă fotbaliştilor să plece din ţară şi să evolueze la cluburi importante din străinătate, unde au reuşit să adune sume considerabile. Dar unde se duc banii pe care Hagi sau Popescu i-au câştigat în decursul carierei? Iordănescu şi Mircea Lucescu se limitează doar la banii obţinuţi din antrenorat? Se pot numi aceştia oameni de afaceri sau sunt doar investitori?
În topul investiţiilor fotbalistice se situează domeniul imobiliar şi cel turistic. Gică Hagi este "rege" şi în acest domeniu, el investind în hotelul "Iaki" din Mamaia aproximativ 10 milioane de euro. Gică Popescu a ales tot imobiliarele, dar s-a orientat către proprietăţile din străinătate. Astfel, "Baciul" deţine clădiri în Ibiza şi Madrid, are o societate imobiliară cu parteneri din Spania şi deţine o şcoală de fotbal. "Baciul" a dorit să investească şi în domeniul hotelier şi a decis să achiziţioneze hotelul "Piatra Mare" din Poiana Braşov, dar, în cele din urmă, acesta a ajuns pe mâna lui Ioan Niculaie, patronul clubului FC Braşov. Popescu a pus pe picioare hotelul "Internaţional", aflat pe malul Dunării, la Calafat, în care se spune că ar fi investit aproape două milioane de euro. "Baciul" nu s-a limitat însă doar la hoteluri şi a achiziţionat, pentru 800.000 de euro, majoritatea acţiunilor de la Vincon.
Un alt fotbalist care a decis să investească în hoteluri este şi Adrian Ilie, care a cheltuit aproape cinci milioane de euro pentru hotelul "Ruia" din Poiana Braşov. Fostul antrenor al echipei Sportul Studenţesc, Dan Petrescu, preferă investiţiile externe, mai precis cele de pe piaţa imobiliară de la Londra. Ioan Timofte şi Basarab Panduru au investit în hotelul "Boavista" din Timişoara. În cele din urmă, cei doi s-au certat, astfel că acum hotelul este condus de către Timofte, care mai deţine şi un bar în Petroşani. Generaţia tânără, în schimb, nu pare a fi foarte atrasă de domeniul imobiliar. Adrian Mutu este posesorul unui iaht, al unei fabrici de blugi şi al unui club în centrul Bucureştiului. Bogdan Lobonţ a cumpărat un teren în Hunedoara, unde intenţionează să deschidă o fabrică de încălţăminte şi un magazin de prezentare. După ce a renunţat la fotbal, Dănuţ Lupu a intrat în afaceri. Fostul internaţional, care a fost arestat în Grecia fiindcă intrase în combinaţie cu o bandă de hoţi români, a deschis un local de striptease, iar cu timpul şi-a inaugurat şi un restaurant în Bucureşti. şi Dănciulescu se găseşte în galeria fotbaliştilor-patroni, acesta fiind proprietarul restaurantului "Smart's".
Primul antrenor din fotbalul românesc care a decis să-şi încerce norocul în industria hotelieră a fost Anghel Iordănescu, acesta investind în hotelul "Belvedere" (fost "Cioplea") din Predeal. În schimb, Ioan Andone, fostul antrenor al formaţiei Dinamo, şi-a băgat banii într-un restaurant cu specific unguresc, din centrul Bucureştiului.
Mircea Lucescu a renunţat cu timpul la afacerile deţinute în România, în urma unor falimente puse de tehnician pe seama faptului că a fost tras în piept de către asociaţi. Acesta a pierdut fabrica "Romradiatoare", firma de asigurări "Croma", o fabrică de încălţăminte, dar şi un restaurant.

Patronii, sursă de inspiraţie
Din câte se pare, un model pentru fotbaliştii care au investit în domeniul imobiliar sau hotelier îl reprezintă şi conducătorii din Divizia A. Astfel, Gigi Becali, finanţatorul echipei Steaua, este cunoscut ca un personaj ce deţine mari suprafeţe de teren, în timp ce Copos, finanţatorul Rapidului, are afaceri importante în domeniul hotelier. Nici la Dinamo lucrurile nu sunt prea diferite, Ioan Becali, alături de fratele său, Victor, fiind proprietari de teren şi imobile de lux, în timp ce Cristi Borcea deţine două hoteluri unul în Mamaia şi altul în staţiunea Olimp. Gigi Neţoiu face şi el parte din grupul celor care au investit în turism, el deţinând 95 la sută dintr-o firmă ce cuprinde hoteluri şi complexuri de căsuţe şi vile pe litoral. Un exemplu similar este şi Dumitru Dragomir, care a lăsat managementul hotelului "Crystal Palace" pe seama fiului Bogdan. Chiar şi preşedintele Mircea Sandu iubeşte turismul, el fiind, împreună cu soţia, acţionar la două firme care au ca obiect de activitate turismul.

Gică Popescu:
"Eu nu m-am limitat la a cumpăra şi vinde terenuri"
- Gică, de ce crezi că fotbaliştii se îndreaptă către domeniul imobiliar?
- Cred că este un domeniu foarte profitabil peste tot în lume. În plus, în România, marja de profit este mult mai mare. Eu am investiţii în acest domeniu atât în România, cât şi în Spania. Dar eu nu m-am limitat doar la a cumpăra şi vinde terenuri. Eu cumpăr, construiesc şi apoi vând. În plus, m-am implicat şi în activităţi conexe: am o fabrică de mobilă, dar ofer şi consultanţă pe decoraţiuni interioare.
- Multi dintre fotbalişti şi-au îndreptat atenţia şi către turism
- Probabil că asta le face plăcere. şi eu am un hotel în Calafat, însă nu se află într-o poziţie strălucită. L-am făcut mai mult din patriotism. Dar eram şi eu la început şi nu prea mă pricepeam.
- De ce crezi că fotbaliştii nu sunt dispuşi să investească pe piaţa de capital, de exemplu?- Piaţa de capital este percepută ca fiind riscantă şi nu este atractivă. Cred că trei sunt motivele pentru care fotbaliştii nu intră şi în alte tipuri de afaceri: nu au timp, nu se pricep sau, pur şi simplu, nu vor să rişte.

Artur Silvestri: "Fotbaliştii sunt plasatori de bani"
Artur Silvestri este preşedintele Institutului de Consultanţă Imobiliară SGA România şi a trecut în revistă modul în care fotbaliştii îşi plasează banii.
- Domnule profesor, pot fi consideraţi fotbaliştii oameni de afaceri?
- Această categorie de oameni are înclinaţii cu caracter speculativ. Ei nu se pot numi oameni de afaceri, ci plasatori de bani. În domeniul imobiliar, participarea profesională este mică, nu sunt riscuri. Este un domeniu la care se pricepe toată lumea.
- Cum au ajuns fotbaliştii să investească în terenuri?
- Totul derivă din situaţia socială. După 1990, cine a avut bani i-a plasat, iar fotbaliştii au fost printre primii care au avut bani. Dacă la început cumpărau terenuri doar pentru necesităţi, în ultimii cinci ani investiţiile imobiliare au devenit o regulă. În plus, în străinătate câştigurile sunt limitate. Cei mai deştepţi din acest domeniu au îmbinat speculaţiile de terenuri cu serviciile, deschizând hoteluri.
- Cât de mult îi ajută imaginea în afaceri?
- Păi, ei au un brand pe care încearcă să-l valorifice în acest fel. Un alt motiv pentru care fotbaliştii s-au îndreptat către domeniul imobiliar, hotelier sau al restaurantelor ţine de puterea exemplului, care este colosală la nivelul lor. De asemenea, este posibil ca şi stilul de viaţă să îi fi influenţat: au trăit mult prin hoteluri.