Cronică de film: Porto Rico, insula romului

Johnny Depp, în filmul „Jurnalul unui iubitor de rom“

Johnny Depp îl interpretează pentru a doua oară pe scriitorul Hunter S. Thompson, unul dintre cei mai ieşiţi din tipare autori americani postbelici.

Oricât şi-ar dori acest lucru, „Jurnalul unui iubitor de rom", filmul lui Bruce Robinson, nu are cum să evite paralela cu cealaltă peliculă în care Johnny Depp a interpretat personajul jurnalistului şi romancierului american Hunter S. Thompson. Este vorba de „Fear and Loathing in Las Vegas"/ „Spaimă şi scârbă în Las Vegas", regizată de Terry Gilliam în 1998 (traducerea franceză a cărţii şi a filmului este „Las Vegano Parano"). Acea peliculă a fost iniţial desfiinţată de critici (orizontul de aşteptare era imens, fiind vorba de o carte extrem de adulată), dar - ca şi alte filme ale lui Gilliam - în timp a devenit un veritabil obiect de cult.

În timpul documentării pentru film, Johnny Depp s-a împrietenit cu autorul Hunter S. Thompson (pe al cărui alter-ego, Raoul Duke, trebuia să-l interpreteze), cei doi rămânând apropiaţi până la decesul scriitorului. „The Rum Diary", un roman nepublicat al acestuia, fusese scris mult înainte de „Fear and Loathing... ", dar Thompson „uitase" de manuscris. Cartea a apărut în 1998, iar filmul „The Rum Diary" îi este dedicat lui Hunter S. Thompson, care s-a sinucis prin împuşcare în 2005 (avea 67 de ani).

„Visul american" miroase

Hunter S. Thompson este celebru ca „inventator" al „gonzo-jurnalismului" (reportaj subiectiv semi-inventat, scris la persoana I, eventual sub influenţa consumului impresionant de narcotice, stupefiante, psihotrope etc.), dar „The Rum Diary" ne arată o variantă anterioară a scriitorului.

În 1960, viitorul romancier (alter-ego-ul său se numeşte aici Paul Kemp) are 23 de ani şi soseşte în Porto Rico, cu intenţia de a se angaja la un jurnal local. Acolo unde filmul lui Gilliam - plasat în Las Vegas-ul anului 1971 - folosea din plin suprarealismul, frizând limitele delirului, cel al lui Robinson preferă realismul, cu accente comice (singurele secvenţe mai onirice se află spre sfârşit).

„The Rum Diary" atacă feroce ideea de „vis american" („O călătorie sălbatică spre inima visului american" era şi subtitlul celeilalte cărţi). În anii '50-'60, Porto Rico este un paradis turistic şi financiar şi, ca orice „paradis" de acest fel, este putred. Pentru Kemp, echivalarea bogat-ticălos („bastard") vine aproape de la sine.

Filmul este o elegie şi pentru jurnalistul „neprihănit", specie aflată pe cale de dispariţie. Thompson nu şi-a pierdut încă aici iluziile, sau poate „The Rum Diary" descrie momentul în care acestea au fost pierdute. Vor urma hedoniştii ani '60, ai contraculturii şi ai refugiului în stupefiante.

Oscilarea dintre tonul (prea) grav şi justiţiar şi numeroasele secvenţe comice şi frivole (majoritatea reuşite) scade, în cele din urmă, din calitatea filmului. Până la urmă, pelicula poate fi văzută şi ca o agreabilă relatare a unor aventuri eroi-comice pe o insulă caraibiană, având ca personaj central un jurnalist „fără teamă şi prihană".

Este al patrulea film ca regizor, din 1987 până acum, pentru britanicul Bruce Robinson, cu o scurtă carieră ca actor în anii '70 şi scenarist al de neuitatului „The Killing Fields"/ „Câmpiile morţii" (1984). Robinson nu a mai lucrat din 1992. Prima încarnare a lui Hunter S. Thompson a fost, de fapt, realizată de actorul Bill Murray, în filmul „Where the Buffalo Roam"/ „Acolo unde cerul este mereu albastru" (1980).

Info:

Jurnalul unui iubitor de rom/ The Rum Diary (SUA, 2011)

Regia: Bruce Robinson
Cu: Johnny Depp, Giovanni Ribisi, Aaron Eckhart, Amber Heard
Rulează la: Hollywood Multiplex Bucureşti Mall

Filmul preferat: Bogdan Dumitrache, actor

- Bogdan Dumitrache s-a născut pe 2 mai 1977, la Bucureşti, şi este unul dintre cei mai apreciaţi actori români contemporani.
- A absolvit Academia de Teatru şi Film din Bucureşti şi s-a afirmat mai ales pe marele ecran.
- În numai câţiva ani de carieră, Bogdan Dumitrache a jucat în multe dintre cele mai titrate filme de lung şi scurtmetraj ale momentului: „Trafic" (2004, scurtmetrajul lui Cătălin Mitulescu care a câştigat Palme d'Or la Cannes), „Moartea domnului Lăzărescu", regia Cristi Puiu, „Tramvaiul Andreei", regia Alex Iordăchescu, „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii", regia Cătălin Mitulescu, „Lecţia de box", regia Alexandru Mavrodineanu, „Portretul luptătorului la tinereţe", regia Constantin Popescu jr, şi „Captivi de Crăciun", regia Iulia Rugină.
- Regizorul Cătălin Mitulescu i-a acordat de curând şi rolul secundar al anchetatorului „dostoievskian" din „Loverboy".
- Momentul de vârf al carierei sale de până în prezent a survenit o dată cu decernarea Premiului pentru cel mai bun actor la Festivalul de la Locarno (Elveţia) din acest an, pentru rolul principal din filmul „Din dragoste cu cele mai bune intenţii", de Adrian Sitaru.

Top 10 filme care m-au marcat

1. Cei şapte samurai (Japonia, 1954), regia Akira Kurosawa
2. Dr. Strangelove (Marea Britanie, 1964), regia Stanley Kubrick
3. Zbor deasupra unui cuib de cuci (SUA, 1975), regia Milos Forman
4. Vânătorul de cerbi (SUA, 1978), regia Michael Cimino
5. Blade Runner (SUA, 1982), regia Ridley Scott
6. Noapte pe Pământ (SUA, 1991), regia Jim Jarmusch
7. Marele Lebowski (SUA, 1998), regia Joel Coen
8. Nu există ţară pentru bătrâni (SUA, 2007), regia Joel & Ethan Coen
9. Ticăloşi fără glorie (SUA, 2009), regia Quentin Tarantino
10. Valhalla Rising (Danemarca-Marea Britanie, 2009), regia Nicolas Winding Refn

Top 5 regizori

1. Akira Kurosawa (1910-1998)
2. Nicolas Winding Refn (n. 1970)
3. Stanley Kubrick (1928-1999)
4. Jim Jarmusch (n. 1953)
5. Terry Gilliam (n. 1940)