Semnal de alarmă: „Superbacteriile reprezintă o ameninţare la fel de mare precum schimbarea climatică sau războaiele“

Bacteriile devin din ce în ce mai rezistente la antibiotice şi nu vom mai avea cu ce să tratăm multe boli

Rezistenţa antibacteriană este o ameninţare majoră la adresa sănătăţii, similară schimbării climatic sau războaielor, potrivit lui Matt Hancock, secretarul de stat pentru Sănătate din Marea Britanie. Acesta a argumentat la Davos pe marginea acestui subiect.

Matt Hancock a prezentat la reuniunea de la Davos un plan de acţiune pe cinci ani care ar urma să se desfăşoare în Marea Britanie şi unul de perspectivă, pe 20 de ani, pentru a combate rezistenţa antimicrobiană până în 2040, potrivit cnn.com.

„Nu-mi voi mai putea privi copiii în ochi dacă nu voi face tot ce-mi stă în putinţă pentru a găsi soluţii acestei mari ameninţări“ a spus în discursul său de la Forumul Economic Mondial din Elveţia, Matt Hancock.

„Mă cutremur la gândul unei lumi în care puterea antibioticelor este diminuată. Rezistenţa antimicrobiană este un mare pericol pentru umanitate, la fel de mare precum pericolul schimbării climatice sau răboaielor“.

Antibioticele sunt utilizate pentru a preveni infecţiile bacteriene legate de anumite probleme medicale şi proceduri precum intervenţiile chirurgicale. Folosirea lor nejustificată a dus însă la creşterea rezistenţei antimicrobiane şi la dezvoltarea unor superbacterii împotriva cărora majoritatea antibioticelor cunoscute până acum nu mai au niciun efect. Această situaţie reprezintă o adevărată ameninţare la adresa sănătăţii globale.

Oamenii de ştiinţă consideră că circa 70% din bacteriile care determină infecţii sunt deja rezistente la cel puţin un antibiotic cunoscut, conceput pentru a le combate.

Noi medicamente

Ca parte a planului pe cinci ani în Marea Britanie, Hancock a anunţat că guvernul va sprijini iniţiativele companiilor farmaceutice în dezvoltarea de noi medicamente „de urgenţă“. În acest moment, companiile sunt stimulate să vândă cât mai multe antibiotice posibil, în timp ce lumea ar trebui să reducă consumul.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Sănătate şi Asistenţă Socială din Marea Britanie industria farmaceutică nu inovează suficient, puţine medicamente fiind în prezent orientate cu prioritate spre infecţii.

Marea Britanie studiază noi modele de plată focusate pe medicamente valoroase pentru sistemul de sănătate, precum cele care tratează infecţiile deja rezistente la antibioticele cunoscute. „Companiile sunt acum plătite în funcţie de cantitatea de medicamente produse, indiferent de valoarea lor pentru sistemul de sănătate, potrivit aceluiaşi comunicat.

Se estimează că noul model de plată va fi funcţional în şase luni, a spus Hancock, adăugând că va încuraja companiile să investească circa un miliard de lire sterline, necesar pentru dezvoltarea de noi medicamente.

„Creşeterea rezistenţei antimicrobiene este o ameninţare pe care nu ne permitem să o ignorăm. Este vital să ne punem pe treabă înainte ca operaţiile de rutină sau bolile minore să devină ameninţătoare de viaţă“, a spus, la rândul ei, premierul britanic, Theresa May, într-o declaraţie publică.

În prezent, sunt doar 28 de proiecte noi în stadiu avansat dezvoltate la nivel mondial, numărul medicamentelor noi care intră pe piaţă în fiecare an fiind foarte mic.

Nu doar sănătatea oamenilor este afectată

Totodată, guvernul britanic intenţionează să controleze şi să contracareze rezistenţa antimicrobiană în următorii 20 de ani şi să reducă utilizarea antibioticelor pentru oameni cu 15% în cinci ani care vor urma. Din 2014, Marea Britanie a restrâns consumul de antibiotice cu mai mult de 7%, însă numărul infecţiilor în sânge a crescut cu 35% între 2013 şi 2017, a declarat Hancock.

În 2018, Marea Britanie a raportat cazul unui bărbat infectat cu o formă de gonoree multidrog rezistentă. „Odată cu apariţia infecţiilor rezistente la antibiotice – cum ar fi supergonoreea – care reprezintă ameninţări grave la adresa sănătăţii, trebuie să protejăm antibioticele pe care le avem, asigurându-ne că le vom folosi doar atunci când trebuie“, se mai spune în comunicatul departamentului Sănătăţii.

Hancock a anunţat, totodată, că se poartă discuţii cu fermierii şi veterinarii în vederea reducerii utilizării cu 25% a antibioticelor la animale. „Nu doar sănătatea oamenilor este afectată, ci şi cea a animalelor şi bunăstraea lor, precum şi securitatea alimentară. Rezistenţa apare peste tot unde se găsesc bacterii: la oameni, la animale, la mediul înconjurător“, a explicat secretarul Mediului, Michael Gove.

Doar trei ţări din Africa şi şapte din America au limitat utilizarea antibioticelor la animale, potrivit OMS, pas care ar fi unul important pe calea reducerea apariţiei rezistenţei antimicrobiene.  

Conform estimărilor, dacă nu se instituie măsuri de urgenţă, până în 2050, 10 milioane de persoane ar urma să-şi piardă viaţa ca urmare a infecţiilor cu bacterii multidrog rezistente.