Spirulina şi beneficiile sale asupra sănătăţii

Spirulina şi beneficiile sale asupra sănătăţii

Spirulina conţine în proporţie de 60-70% proteine pure şi de 40 de ori mai mult beta-caroten decât spanacul

Scade riscul contractării unor virusuri, oferă protecţie împotriva cancerului de colon, reduce nivelul colesterolului rău (LDL), conţine de cinci ori mai mult betacaroten decât morcovii, are mai mult de 50% proteine pure şi poate să echivaleze o masă completă. Iată doar câteva dintre beneficiile spirulinei, un „superaliment“ oferit de natură.

Ştiri pe aceeaşi temă

Spirulina este o microalgă de culoare verde-albăstrie, una dintre cele mai vechi forme de viaţă de pe Pământ, care a ajutat la producerea oxigenului timp de milioane de ani, astfel încât alte forme de viaţă să poată apărea. Caracterizată ca fiind un „superaliment“, spirulina este atât de bogată în nutrienţi încât o dietă bazată pe apă şi pe această algă poate să susţină buna funcţionare a organismului.

La început, spirulina se găsea în lacurile alcaline calde din Africa şi din America Centrală şi de Sud, fiind consumată, printre alte popoare, de către azteci, care i-au confirmat siguranţa alimentară şi efectele benefice asupra organismului timp de secole.

Numele provine de la forma spiralată a algei, fiind specifică lacurilor cu apă dulce, deşi poate să fie întâlnită şi în izvoarele cu apă sărată. Odată recoltată, este transformată într-o pastă densă, apoi este lăsată se se întărească, după care este pisată, ca în final să fie comercializată sub formă de capsule. Chiar dacă unii reclamă gustul neplăcut, spirulina înglobează în proporţie de 60-70% proteine pure, adică mai mult decât poate să conţine carnea de vită sau de pui, ceea ce înseamnă că are toţi cei opt aminoacizi esenţiali (izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul şi valina) care pot să menţină o stare de sănătate optimă.

Printre ceilalţi nutrienţi valoroşi pe care îi conţine se numără: acid gama-linoleic, care reduce colesterolul rău LDL (lipoproteine de joasă densitate n.r.) şi previne apariţia bolilor de cardiovasculare, ficocianina, substanţă care inhibă formarea cancerului de colon, un nivel de cinci ori mai mare de beta-caroten decât morcovii şi de 40 de ori mai mare decât spanacul, acid arahidonic, vitamina B12, fier, clorofilă şi acizi nucleici ARN şi ADN.

Care sunt beneficiile spirulinei asupra sănătăţii

Beneficiile spirulinei

- bogată în clorofilă

- conţine toţi acizi graşi esenţiali

- are de 7 ori mai mult calciu decât laptele

- are de 6 ori mai multe proteine decât ouăle

- bogată în fitonutrienţi si antioxidanţi

- întăreşte sistemul imunitar

- îmbunătăţeşte digestia

- reduce oboseala

- creşte rezistenţa fizică

- este detoxifiant natural

- creşte energia organismului

- controlează apetitul

- menţine sănătatea sistemului cardiovascular

- contribuie la sănătatea ficatului şi a rinichilor

- bun antiinflamator


Importanţa unei alimentaţii bogate în nutrienţi şi menţinerea unei greutăţi în limite normale sunt sfaturile cele mai des întâlnite din partea unui medic. Dar ce aliment poate să creeze aceste avantaje? Răspunsul este simplu: spirulina.Timp de secole, spirulina a fost folosită atât pentru proprietăţile sale medicinale, cât şi pentru cele nutritive. Este, incontestabil, o sursă de vitalitate şi de energie, persoanele care consumă comprimate de spirulină resimt o stare generală de bine şi o creştere a vitalităţii. De asemenea, oferă protecţie împotriva mai multor tipuri de cancer şi scade riscul contractării unor virusuri precum gripă, herpes, oreion, pojar sau HIV.

De cele mai multe ori, medicul îţi recomandă să mănânci peşte pentru conţinutul său de acizi graşi esenţiali Omega. Dar, te-ai întrebat vreodată de unde îşi fac peştii aceste rezerve de nutrienţi? Ei bine, din consumul acestor alge spiralate. Acizii graşi Omega sunt esenţiali în lupta contra bolilor cardio-vasculare, în atenuarea artritei, osteoporozei, diabetului şi depresiei, precum şi în scăderea colesterolului rău LDL. Mai mult, beta-carotenul conţinut, odată ajuns în organism, este transformat în vitamina A, nutrient necesar oaselor, dinţilor, pielii sau ochilor.

Un ajutor în lupta cu kilogramele în plus

Pe lângă vitamina B12, spirulina mai conţine vitaminele D, E, K, calciu, crom, cupru, iod, magneziu, fosfor, potasiu, seleniu şi zinc. Ajută la protecţia creierului şi la detoxifierea ficatului şi a rinichilor, dar şi la echilibrarea pH-ului. Poate să reducă inflamaţia provocată de sistemul imunitar ca răspuns la agenţii care cauzează iritaţii şi infecţii în organism.

Statutul de „superaliment“ face ca beneficiile spirulinei să nu se oprească aici. Astfel, spirulina combate procesul de îmbătrânire, reduce pofta de mâncare şi ajută la pierderea în greutate, îmbunătăţeşte procesul de digestie, creează flora microbiană din tractul digestiv şi ajută organismul să producă mai multe globule albe şi roşii care distrug microbii şi viruşii. Mai mult, prin consumul de suplimente ce conţin spirulină, funcţia respiratorie şi performanţele sportive sunt îmbunătăţite, arată studiile.

Un gram de spirulină poate să echivaleze, din punct de vedere nutritiv, cu o masă echilibrată şi sănătoasă. Conţine numai 5% grăsimi şi doar 0,8% colesterol, iar, din moment ce reduce senzaţia de foame, este recomandată ca supliment alimentar în orice cură de slăbire. În industria cosmetică, multe creme şi măşti se folosesc de spirulină pentru proprietăţile ei nutritive, regeneratoare şi antioxidante asupra pielii.

Combate efectele dăunătoare ale radiaţiilor

Pe lângă toate aceste avantaje pe care le oferă, spirulina poate să combată, de asemenea, efectele dăunătoare ale expunerii la radiaţii, arată studiile. Muncitorii care au ajutat la izolarea reactorului nuclear de la Cernobîl, după accidentul din 1986, şi care au fost trataţi cu spirulină şi-au recăpătat funcţiile organelor afectate, iar urina copiilor care au consumat zilnic 5 g de spirulină, timp de 20 de zile, a avut o reducere medie a nivelului de radioactivitate cu 50%, arată un studiu din 1991.

Suplimentele cu spirulină sunt recomandate persoanelor care sunt solicitate din punct de vedere fizic, adolescenţilor aflaţi în perioada de creştere, copiilor cu o alimentaţie dezechilibrată sau care nu mănâncă suficiente legume, persoanelor în vârstă care au nevoie de un regim alimentar echilibrat, femeilor însărcinate şi vegetarienilor care au nevoie de surse suplimentare de nutrienţi.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: