Profil de candidat. Mircea Geoană, diplomatul de elită care vrea să dea NATO pe Cotroceni

Diplomat de carieră și probabil oficialul român cu cea mai bună imagine peste hotare, Mircea Geoană, secretar general adjunct NATO din 2019, își încearcă din nou șanse la Cotroceni, după ce în decembrie 2009 a pierdut la o diferență de doar 0,33% în fața lui Traian Băsescu.

Mircea Geoană e secretar general adjunct NATO din 2019 FOTO Facebook

Chiar dacă până acum nu și-a anunțat oficial candidatura pentru alegerile prezidențiale din acest an, Mircea Geoană lasă tot mai clar de înțeles că va candida. În primăvară a avut un turneu de lansare a celei mai recente cărți în toată țara, iar la respectivele lansări a vorbit despre proiectele sale pentru România. În plus, în acest an, Mircea Geoană a fost prezent la numeroase evenimente publice, iar mai toate sondajele îl dau ca favorit la alegerile pentru președinția României.

Chiar săptămâna trecută, la summitul NATO de la Washington, Mircea Geoană a dat de înțeles că va candida la alegerile prezidențiale.

„Pot să spun un singur lucru, că sunt tot mai convins de faptul că acest summit nu a fost ultimul meu summit şi în această poziţie, sigur, dar în altă poziţie, destul de posibil. De aceea, nu pot să dau un răspuns complet. Cred că e un răspuns suficient de clar. Dar nu am voie şi nu pot, moral, etic vorbind, profesional vorbind aici, să fac un anunţ atâta vreme cât sunt încă la NATO şi am spus acest lucru nu ca să mă eschivez de un răspuns, ci pentru că respect prea mut organizaţia pe care o servesc şi etica profesională pe care trebuie să o am”, a declarat Mircea Geoană într-un interviu acordat, la Washington, postului Antena 3.

A plagiat sau nu a plagiat?

Conform unei investigații realizată de Emilia Șercan și publicată în PressOne în această vară, Mircea Geoană ar fi plagiat prin traducere, în lucrarea sa de doctorat, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush.

Potrivit PressOne, cel puțin 78 de pagini dintr-un total de 279, ar avea conținut plagiat. Este vorba despre text, grafice și tabele, preluate fără atribuire din diverse surse. Mircea Geoană și-ar fi plagiat lucrarea prin traducere, o tehnică folosită și de alți demnitari de rang înalt.

Doctoratul lui Mircea Geoana nu are nici metodologie și nici partea de cercetare, arată analiza. Cu toate acestea, în cuprinsul lucrării se află o secțiune intitulata Contribuții Proprii, inserată între ultimul capitol și Concluzii.

Într-o postare pe Facebook, Mircea Geoană a respins acuzațiile de plagiat, pe care le-a numit „atacuri murdare". Secretarul general adjunct al NATO a susținut că este vorba de o campanie de fake news și denigrare la adresa lui.

„Din seria caută până găsești și, dacă nu găsești, inventează, mă trezesc astăzi cu o acuzație de plagiat a tezei de doctorat pe care am terminat-o acum 20 de ani. De ce astăzi? Probabil pentru că unii s-au speriat de discuțiile din spațiul public despre o posibilă candidatură a mea", a scris Mircea Geoană pe pagina sa de Facebook la începutul lui iulie 2024.

Controverse

În decembrie 2009, Mircea Geoană a pierdut la o diferență de doar 0,33% față de Traian Băsescu, cu toate că era favorit clar în sondaje. Mai mulți analiști au considerat atunci că momentul care a schimbat peste noapte rezultatul alegerilor a fost o vizită nocturnă a lui Mircea Geoană la mogulul Sorin Ovidiu Vântu, cu doar câteva zile înainte de alegeri.

Dezbaterea dintre Mircea Geoană și Traian Băsescu ar fi trebuit să aibă loc miercuri 2 decembrie 2009. A fost mutată joi 3 decembrie 2009, pentru a include în dezbatere subiectul capturării lui Nicolae Popa la Jakarta, un apropiat al lui Sorin Ovidiu Vântu.

Îngrijorat de situația delicată, Sorin Ovidiu Vântu a aranjat în seara zilei de miercuri 2 decembrie 2009 o întâlnire cu Mircea Geoană, iar un paparazzo angajat de echipa lui Traian Băsescu l-a surprins pe candidatul la prezidențiale în fața casei mogulului. Întrebat în timpul dezbaterii despre vizită, Mircea Geoană a recunoscut în fața lui Traian Băsescu că s-a întâlnit cu Sorin Ovidiu Vântu, evenimentul scandalizând electoratul. Mircea Geoană a declarat ulterior că regretă această vizită.

Vizitele la Moscova

În 2011, pe fondul uneia dintre cele mai mari scurgeri de informații din istoria SUA, într-o telegrama transmisă de Ambasada SUA la București, cu subiectul  "Alegerile prezidențiale din România: Candidatul favorit Mircea Geoana – cu mare experiență în politica externă, dar puțină substanță”, reieșeau date privind două vizite secrete la Moscova ale lui Mircea Geoana.

”Un si mai mare mister este modul cum abordeaza Geoana Rusia. Geoana l-a criticat public pe Basescu pentru o pozitie prea dura fata de Moscova, cu argumentul ca Guvernul Romaniei trebuie sa nu permita ca disputele din politica externa pe anumite subiecte sa impiedice un dialog pe alte chestiuni. Desi Geoana se confrunta cu critici dupa dezvaluirea a doua vizite secrete la Moscova in 2009, campania sa n-a fost afectata de subiect. Calatoria cea mai recent dezvaluita a implicat faptul ca Geoana s-a dus la Moscova cu avionul oligarhului Sorin Ovidiu Vantu”, se arată în telegrama publicată de Hotnews.

”Un si mai mare mister este modul cum abordeaza Geoana Rusia. Geoana l-a criticat public pe Basescu pentru o pozitie prea dura fata de Moscova, cu argumentul ca Guvernul Romaniei trebuie sa nu permita ca disputele din politica externa pe anumite subiecte sa impiedice un dialog pe alte chestiuni. Desi Geoana se confrunta cu critici dupa dezvaluirea a doua vizite secrete la Moscova in 2009, campania sa n-a fost afectata de subiect. Calatoria cea mai recent dezvaluita a implicat faptul ca Geoana s-a dus la Moscova cu avionul oligarhului Sorin Ovidiu Vantu”, potrivit aceluiași document.

Mai mult, fostul candidat la prezidențiale este caracterizat drept instabil, ranchinuos, indecis şi lipsit de substanţă.

"Într-un partid unde abilităţile diplomatice erau considerate de mică utilitate, Geoană nu s-a gândit niciodată serios să facă uz de punctele sale tari, ci a încercat să se adapteze la ceea ce el credea că îşi doresc alţii, rezultatul fiind persoana sa publică conflictuală de acum. Foştii asociaţi îi critică natura ranchiunoasă (încercând să-i înlăture pe majoritatea rivalilor politici interni), ambiţia excesivă şi lipsa de loialitate. Pentru unii, este un hibrid neplauzibil între mecanica de tip american şi flexibilitatea morală românească”, se arată în telegramă.

 Din perspectiva adversarilor politici, Mircea Geaonă apare ca o persoană publică conflictuală cu dese schimbări de poziţie, populist, indecis şi lipsit de substanţă. Într-o altă telegramă, din 2008, oficialii americani citează o caracterizare facută de colegii britanici lui Mircea Geoană: Woobly. În traducere, instabil.

Doua excluderi din PSD

Mircea Geoană este singurul lider exclus de două ori din PSD. După ce a pierdut alegerile prezidențiale în 2009, Mircea Geoană a pierdut și șefia partidului, iar în 2011, pe fondul unui conflict cu președintele Victor Ponta, a fost exclus de Comitetul Executiv Național.

Geoană a fost reprimit în partid în 2012, fiind însă exclus din nou la finalul anului 2014, împreună cu Dan Șova și Marian Vanghelie. Aceștia lansaseră o serie de critici la adresa lui Victor Ponta și Liviu Dragnea, după pierderea alegerilor prezidențiale.

După ce a fost exclus a doua oară din PSD, Mircea Geoană a lansat în 2015, alături de Marian Vanghelie partidul România Noastră.

În 2017, Mircea Geoană și Marian Vanghelie s-au întâlnit în instanță. Mircea Geoană a dezvăluit că a primit de la Marian Vanghelie trei ceasuri scumpe, în valoare de aproximativ 100.000 de euro. Conform anchetatorilor, cele trei ceasuri de lux au fost achiziționate de Marian Vanghelie dintr-o mită de câteva zeci de milioane de euro.

Mircea Geoană a admis că a primit ceasurile scumpe de la Marian Vanghelie, însă a precizat că nu i s-a solicitat niciun favor în schimbul lor.

Acum doi ani, magistrații au hotărât că Mircea Geoană trebuie să returneze cele trei ceasuri de lux, pe care s-a pus sechestru.

CV: Inginerul constructor ajuns cel mai tânăr ambasador în Statele Unite

Născut într-o familie de militari, la Bucureşti, Mircea Geoană a avut un început de carieră fără vreo legătură cu ulterioara carieră diplomatică de excepție.

A absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Politehnicii Bucureşti, iar ulterior și Facultatea de Drept.

Secretarul de stat american Antony Blinken, alături de Mircea Geoană FOTO Facebook

În 1989, Mircea Geoană lucra ca inginer constructor. Un excelent vorbitor de limbi străine (vorbește fluent engleza, franceza, spaniola și italiana), Mircea Geoană a făcut un pas foarte important în 1990, când s-a angajat la Ministerul de Externe. Valoarea sa a fost remarcată rapid de Adrian Năstase, pe atunci ministru de Externe. Iar Mircea Geoană a început să urce rapid în diplomație, fiind printre altele purtător de cuvânt în Ministerul de Externe

și Director General pentru Europa, America de Nord, Asia, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa.

În februarie 1996, la doar 37 de ani, a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii, fiind cel mai tânăr ambasador din corpul diplomatic românesc.

Din 2000 până în 2004, Mircea Geoană a fost Ministrul Afacerilor Externe al României. De asemenea, a fost președinte în exercițiu al OSCE în 2001, iar în 2005 a fost reprezentantul personal al președintelui OSCE în exercițiu pentru Georgia.

Pe 17 octombrie 2019, Mircea Geoană a devenit românul cu cea mai înaltă funcție la nivel internațional, fiind numit secretar general adjunct al NATO, funcție în care a confirmat că este un diplomat de elită.

Averea lui Mircea Geoană

Conform grilei de salarizare, lui Mircea Geoană îi corespunde la NATO grila salarială U2, ceea ce înseamnă că secretarul general adjunct al NATO încasează 16.843 de euro pe lună, adică 202.116 euro pe an.

În cazul lui Mircea Geonă nu apar publice declarații de avere în ultimii ani, însă, conform declarațiilor sale de avere de dinainte de a prelua funcția la NATO, Mircea Geoană încasa în 2018 un venit total de 324.000 lei, în calitate de președinte al Institutului Aspen România.

Totodată, Mircea Geoană înființase o firma de consultanță, MG International Strategic Consulting Group SRL, care a înregistrat în 2018 un profit net de 247.000 lei, la o cifră de afaceri de 396.000 lei. Inițial, firma era controlată de Mircea Geoană, cu 60% din capital, soția sa și fiul său deținând câte 20%, însă în octombrie 2019, luna în care a fost numit în înalta funcție la NATO, Mircea Geoană a ieșit din firmă, cedându-și părțile sociale celorlalți membri ai familiei. Rulajul societății a scăzut la 0 în 2020 și s-a menținut astfel și în 2023, având datorii de 24.808 de lei.