Ion Iliescu - de la rafuiala cu capitalismul la reconcilierea cu trecutul

Dupa 13 luni de mandat, Ion Iliescu intra in al doilea an al ultimei sale legislaturi la Cotroceni sub semnul reconcilierii. Cea cu regele Mihai I, cu trecutul, chiar si cu Occidentul. In decembrie

Dupa 13 luni de mandat, Ion Iliescu intra in al doilea an al ultimei sale legislaturi la Cotroceni sub semnul reconcilierii. Cea cu regele Mihai I, cu trecutul, chiar si cu Occidentul. In decembrie 2000, dupa ce l-a invins in alegerile prezidentiale pe C.V. Tudor, moment socotit de Ion Iliescu "o piatra de incercare pentru natiune", fostul presedinte al PSD demisioneaza din partid si se instaleaza la Cotroceni. Numeste noua echipa de consilieri prezidentiali - Corina Cretu, Simona Miculescu, Ioan Talpes, Octavian Stireanu, Mihai Constantinescu, Gheorghe Zaman. Prin ordonanta de urgenta, in ianuarie, fosta Presedintie devine Administratia Prezidentiala si oricare angajat al presedintelui este obligat sa semneze un angajament de loialitate. Ion Iliescu anunta ca se va intalni o data pe saptamana cu primul-ministru si cu presedintii celor doua Camere. Catre sfarsitul anului 2001, aceste intalniri, la inceput tinute regulat, s-au rarit. 24 ianuarie, sarbatorirea Zilei Unirii, la Focsani. Presedintele Ion Iliescu ataca Banca Mondiala si FMI ("impun conditii defavorabile statului si constrang romanii sa ceara de pomana"), critica privatizarea bancilor ("Ei vor sa ne privatizeze tot sistemul bancar romanesc si apoi sa stam cu mana intinsa la bancile care nu mai sunt romanesti") si spune ca forma asociativa de exploatare a pamantului a precedat forma individuala de proprietate ("E un moft chestiunea aceasta cu sfanta proprietate privata"). Reactii prompte. Comisarul pentru extindere Verheugen ii explica premierului Nastase, la Bruxelles ca suntem copilul-problema al Europei; PNL spune ca Ion Iliescu "saboteaza" guvernul. Numai PRM saluta declaratiile de la Focsani. Pe 26 ianuarie, Ion Iliescu face pasul inapoi: "Formularea mea nu a fost fericita". In februarie, incepe prima runda de discutii cu partidele parlamentare la Cotroceni, presedintele se pronunta impotriva garantarii proprietatii, prin Constitutie: "Asta era in feudalism, legarea de pamant a oamenilor". Se vehiculeaza pentru prima data ideea gratierii lui Miron Cozma. Seful statului critica coruptia din magistratura. Se intalneste cu Brigitte Bardot, in scandalul eutanasierii cainilor vagabonzi. "Nu-mi permit sa comentez", spune seful statului, in martie, intrebat despre cazul Miron Cozma. Pe de alta parte, declara ca decizia de condamnare a generalilor Stanculescu si Chitac a fost "o greseala politica si o incorectitudine juridica". Consilierul sau juridic, Petre Ninosu, este numit judecator la Curtea Constitutionala. Prin doi emisari trimisi la Versoix, Victor Opaschi si Ioan Talpes, Ion Iliescu provoaca o surpriza uriasa: il invita pe regele Mihai la deschiderea galeriei de arta romaneasca a Muzeului National. Scrisoarea contine formula de adresare "Sire". Regele refuza. Ion Iliescu, la lansarea unei carti a lui Emanuel Valeriu isi aminteste ca "Europa Libera" a avut "pozitii militante anti-Iliescu". Presedintele incepe seria deplasarilor in tara cu Oltenita, orasul sau natal. Aici, el face declaratii impotriva "hapsanilor" care-si fac vile in Baneasa si altele, de politica generala: "Alternanta la alternanta este un factor de echilibru, este negarea negatiei, cum spunea Hegel". In aceeasi luna, presedintele il apara pe Preafericitul Parinte Patriarh, atacat de un fost angajat al CNSAS, spunand ca CNSAS nu trebuie sa se ocupe de "razbunari personale impotriva unor personalitati publice". Tot in martie, la Targu Jiu, presedintelui i se cere, in strada, gratierea lui Miron Cozma. Apar comentarii privind diferente de opinie intre presedinte si prim-ministru. "O sa va dezamagim pe toti. N-o sa fie nici o spartura in PDSR", raspunde presedintele. In aprilie are loc Forumul de la Snagov, dedicat politicii de integrare in NATO. Este invitat si fostul presedinte, Emil Constantinescu. Dumitru Iliescu, fost sef SPP, patron al unor firme de protectie, este angajat la Palat. Incepe scandalul numirii lui Ristea Priboi, fost ofiter SIE, la conducerea Comisiei parlamentare de control SRI. La inceput, presedintele Ion Iliescu nu a gasit "nimic rau" in aceasta numire. C.V. Tudor ameninta cu suspendarea din functie a presedintelui. Aflat la Giurgiu, presedintele se pronunta impotriva infiintarii prin lege a comunitatii de informatii. Consilierul sau Ioan Talpes s-a impotrivit fatis acestei optiuni, declarand ca, in aceasta privinta, presedintele si premierul sufera de "viziune antioccidentala". Intr-o emisiune televizata, Ion Iliescu declara ca reputatia lui Ristea Priboi ar putea afecta eforturile Romaniei de integrare in NATO. La scurt timp, Ristea Priboi va demisiona. La sfarsitul lui aprilie, consilierul personal al presedintelui, Eugen Mihaescu, merge la lansarea revistei "Hustler" si se lasa fotografiat cu mana in pieptul unei animatoare. Ion Iliescu "dezavueaza si regreta" episodul. Dupa cateva luni de amanari, Eugen Mihaescu este numit ambasador la UNESCO. In mai, presedintele trece in rezerva 6 generali din MI, SIE, SRI. Ion Iliescu il decoreaza pe Ilie Ilascu, recent eliberat din inchisoarea de la Tiraspol. Pe 18 mai, regele Mihai I si familia regala sosesc in tara. Cina privata la Cotroceni, cu presedintele Ion Iliescu. Vizite prezidentiale in Harghita, Covasna si la Mangalia. "Dictaturile, desi sunt mai eficiente, nu sunt agreate si trebuie sa respectam regulile democratice. E cam enervanta democratia asta, dar nu se pot satisface toate cerintele", declara, in gluma, la Mangalia, Ion Iliescu. In aceeasi luna, presedintele se declara impotriva reabilitarii maresalului Antonescu, considerat "criminal de razboi". In iunie, presedintele, patriarhul si regele semneaza un apel comun catre tara. "Mai lasati-ma cu baroneasa!", rabufneste presedintele la Sinaia, suparat pe interventiile critice la adresa Romaniei, ale baronesei Emma Nicholson de Winterbourne, raportor european pentru Romania. Tot in iunie, Ion Iliescu ii scrie lui George W. Bush, afirmand optiunea ferma a Romaniei pentru NATO, in perspectiva summit-ului de la Praga, din 2002. "Bancile straine sunt un lucru bun", marcheaza Ion Iliescu, un salt apreciabil, fata de Focsani. "Nu are ce sa caute legitimatia de maghiar pe teritoriul Romaniei. Nici nu intelegem ce e aia", declara seful statului. Vizita prezidentiala la Iasi. In cadrul unei deplasari la Crans-Montana, presedintele ia ceaiul la Versoix. Presedintele declara ca nu are ce cauta in Constitutie conceptul de stat bilingv. In august, presedintele si regele Mihai participa impreuna la o sesiune dedicata lui Mihai Viteazul, la Academie. Ion Iliescu primeste cererea de gratiere a lui Miron Cozma. Mihai I solicita retrocedarea Pelesului. Ion Iliescu isi declara rezervele. "Sunt un produs al transhumantei istorice", se autodefineste presedintele, intr-o vizita in comuna stramosilor sai, la Tilisca, Sibiu. In septembrie, Ion Iliescu declara ca a refuzat sa-l gratieze pe Miron Cozma. Lanseaza, alaturi de Adrian Nastase si baroneasa Emma Nicholson strategia nationala pentru copii. Ion Iliescu cere indexarea consistenta a pensiilor. Oliviu Gherman este numit ambasador la Paris. Pe 9 septembrie, reconciliere rece, la manastirea Dealu, intre presedinte, regele Mihai si fostul presedinte. Dupa atentatele teroriste de la New York este convocat de urgenta CSAT. Presedintele cere Parlamentului sa puna la dispozitia NATO spatiul aerian, maritim si terestru al Romaniei. C.V. Tudor declara ca Romania ar fi pregatit teroristi Hamas. Inceputul rupturii cu Ion Iliescu. Presedintele comenteaza ca Oliviu Gherman "nu este cu nimic mai prejos decat Alexandru Paleologu, ba chiar cu cateva capete mai sus". "Nu am fost niciodata ateu. Ateu inseamna sa militezi impotriva religiei". Ion Iliescu declara ca "cea mai inteleapta solutie ar fi amnistia generala in legatura cu ceea ce s-a intamplat in decembrie 1989". Ii scrie presedintelui Bush ca Romania se comporta "ca membru de facto al NATO". Noi consultari la Cotroceni. C.V. Tudor este instiintat ca presedintele nu doreste sa-l mai vada. "Nu am ce sa port dialog cu un astfel de...; C.V. Tudor trebuie sa raspunda pentru afirmatiile sale", declara presedintele, intr-o vizita la Lugoj. "Ceausescu a compromis conceptul de cooperatie". In octombrie, Ion Iliescu prezideaza o sedinta de guvern, dedicata politicii externe. Intr-o intalnire cu revolutionarii, la Cotroceni, acestia ii cer reactualizarea drepturilor ce le aveau prin Legea 42. "Cu Rusia nu mai avem probleme", declara presedintele, in plina dezbatere privind incheierea Tratatului de baza cu Rusia. In noiembrie, declara ca "nu este un adept al monarhiei" si organizeaza la Palatul Cotroceni o sarbatoare prilejuita de zilele de nastere si onomastica ale regelui Mihai. Regele si familia sa participa, alaturi de personalitati ale partidelor de dreapta si ale societatii civile. Dupa vizita premierul Nastase in SUA, urmata de a sa, mai putin glorioasa, Ion Iliescu dezavueaza "teza absurda" a competitiei cu premierul. In noiembrie, vizita la Elias. "Sunt sanatos", declara Ion Iliescu, a doua zi. Noua strategie de securitate este trimisa in Parlament. Presedintele inainteaza la gradul de general de brigada 62 de ofiteri superiori din SRI, SIE, SPP, STS, MI si MApN. Intre acestia, directorii SRI si SPP. In aceeasi luna, presedintele decoreaza cele mai cunoscute voci ale "Europei Libere". Presedintele il califica pe Sogor Csaba, senatorul UDMR care a cerut ungurilor din Harghita sa poarte banderola neagra de Ziua nationala, drept "un element ratacit mental". In decembrie, presedintele combate coruptia intr-o serie de discursuri tinute in Parlament si la Timisoara. Vizita la Vatican, intalnire cu Papa Ioan Paul al II-lea si apoi cu Berlusconi. Acorda 143 brevete de revolutionari celor mai reprezentativi din cei aproape 18.000, facuti de Emil Constantinescu. Intre acestia, imbogatiti ai tranzitiei, precum Ilie Platica Vidovici. Pe 28 decembrie, Ion Iliescu gratiaza pedepsele a 16 condamnati, intre care si fostul sef de divizie de la Garda Financiara Ialomita, Tanase George, un comisar care cerea mita si plata unor taxe de protectie, in cel mai curat stil mafiot. In mod surprinzator, seful statului a anulat decretul de gratiere, cedand argumentelor presei.