Cauzele care au dus la ratarea aderării la Schengen. Ce pași ar trebui făcuți până la următorul vot | ANALIZĂ

Dincolo de opoziția politică a Austriei, Guvernul a dat impresia că e luat prin surprindere de atitudinea Vienei. Specialiștii au identificat mai multe cauze care au dus blocarea aderării României la Schengen.

Coaliția a ratat primul demers de aderare la Schengen FOTO Mediafax

Guvernul Ciucă și liderii Coaliției au părut foarte siguri pe ei în momentul în care au insistat în spațiul public pe tema intrării în Schengen, aproape la fiecare întâlnire fiind invocat acest aspect, în ultimele luni. Tonul a fost dat de Nicolae Ciucă, încă din vară. Într-un interviu acordat la începutul lunii august pentru Bloomberg, Ciucă puncta: „Mă aștept ca România să adere la Schengen. Tot ce am făcut arată că suntem pregătiți”. MCV-ul a fost ridicat, însă Schengen a rămas. Apoi, șeful Guvernului a tot marșat pe ideea unui vot în acest an. Inclusiv la ultima vizită externă, în Spania, șeful PNL a precizat că România trebuie primită.

Optimismul din declarații

Nici președintele PSD, Marcel Ciolacu, nu s-a lăsat mai prejos. Liderul social-democrat afirma clar pe 12 noiembrie. „Rămân foarte optimist pentru data de 8 decembrie, când ţara noastră va adera la spaţiul Schengen”. Pe 22 noiembrie, zece zile mai târziu, Ciolacu plusa: „Presupun că nu mai există nicio barieră pentru aderarea României la Schengen”. Declarația venea după ridicarea MCV. Și cu două zile înainte de vot, președintele PSD își menținea părerea că țara noastră va avea un rezultat pozitiv.

Un optimist evident a fost și la Lucian Bode, cel care s-a bazat pe o promisiune din luna februarie a Austriei, apoi pe o alta din luna noiembrie. Însă situația s-a deteriorat în ultimele săptămâni în cazul Austriei, iar Viena a dat mai multe semnale că nu cedează, în ciuda întâlnirilor bilaterale și a presiunilor venite inclusiv de la Bruxelles. 

„Adevărul” a încercat să realizeze o imagine de ansamblu plecând de la modul de pregătire a Dosarului Schengen, cine ar fi trebuit să știe de eventualele probleme, dar și cum ar trebui Executivul și diplomația de la București să procedeze în următoarea perioadă. 

Cine nu și-a făcut treaba

Analiștii consultați au păreri diferite, fiecare argumentând de ce un anumit actor instituțional nu și-ar fi făcut treaba. „Greșelile și inconstanța poziției României de la negocieri (vedeți declarațiile contradictorii făcute de Nicolae Ciucă și Lucian Bode pe tema decuplării de Bulgaria) sunt cele mai vizibile pentru că sunt și cele mai recente. În realitate, problema Schengen ar fi trebuit rezolvată de diplomația românească în ultimii ani. Avem aproape un deceniu de eșec diplomatic continuu. În tot acest timp am eșuat în a convinge partenerii vestici că merităm să fim în Schengen, iar motivul principal este acela că nu am jucat niciodată curajos. Am avut la rândul nostru instrumente de presiune asupra unor țări precum Austria și Olanda, însă nu le-am folosit. Fiecare țară își folosește dreptul de veto inclusiv ca o formă de promovare a interesului național. Noi n-am făcut-o”, a explicat George Rîpă, analist politic, pentru „Adevărul”. 

Pe de altă parte, analistul Radu Magdin arată cu degetul spre zona de diplomație politică și pe cel care, prin Constituție, conduce diplomația românească. „Pe zona tehnică și diplomatică noi stăm bine și am stat bine. Și Comisia Europeană a recunoscut acest lucru. Tot pe zona diplomatică, acolo unde nu sunt aspecte politice de interes punctual, noi ne-am mișcat bine. Deci, reproșul nu ar trebui să fie zona diplomatică clasică. Acolo unde se poate face mai mult este zona de diplomație politică. Partidele noastre trebuie să-și dezvolte rețele mai puternice de diplomație și influență în capitale cheie. Și, totodată, să aibă mai mare grijă de percepția de țară.

Sunt trei „P”-uri pe care le-am remarcat în ultimele zile, din perspectiva greșelilor politice românești, iar eu aici ca principal vinovat îl marchez, fără dubiu, pe președintele Klaus Iohannis. Iar la el sunt trei „P-uri”: poze, premii și poziții. Din păcate, dumnealui a fost mai interesat de aceste trei capitole, singurele la care excelat în ultimii 8 ani și nu s-a preocupat niciun moment de influența românească reală în varii capitale”, a subliniat Magdin. 

George Jiglău, politolog și conferențiar universitar, e înclinat să vadă partea plină a paharului. „Nu e un eșec total sau atât de mare. E singurul moment în care a fost doar o țară care s-a opus și care, după cum am văzut, nu a ieșit bine ca imagine. Eu cred că s-au făcut pași importanți, pentru că față de votul precedent, ceea ce s-a întâmplat e din cauza unui singur membru”, a precizat Jiglău. De asemenea, acesta susține că poate în urma votului de joi ar trebui să ne punem întrebări privind regândirea modului cum se iau deciziile, adică prin vot în unanimitate. 

Informațiile: insuficiente sau nu s-a ținut cont de ele

Toți cei trei specialiști consultați susțin că informații despre Austria au existat, după părerea lor. „Cei care trebuiau să prevadă sunt politicienii și diplomații implicați în proces în ultimii ani. Sunt sigur că au venit informări de la zonele de intelligence, însă decizia finală, strategia de comunicare și de acțiune, revine decidentului politic. Politicul este cel care adună informații, face o analiză pe baza lor și ulterior dezvoltă o strategie. Politica externă a României este condusă de președinte și implementată de Ministerul de Externe”, a subliniat George Rîpă.  

Și Radu Magdin consideră că mai ales atitudinea cancelarului Austriei atrăgea atenția, date fiind controversele din jurul acestuia: „Cu siguranță au fost informări privind dinamica politică din varii capitale. Și cu siguranță cancelarul austriac a fost luat la ochi inclusiv de zona de intelligence, mai ales după vizita lui la Putin”.

George Jiglău consideră că erau elemente care arătau că va exista o opoziție până la final, dar a fost preferată o forțare. „Eu cred că s-a știut. Chiar președintele a spus că poate e bine să mai așteptăm. Cred că s-a știut bine și s-a negociat până joi, în ultimul moment, în speranța unui vot pozitiv. Motivele date de Austria erau foarte subțiri”, a afirmat politologul, care s-a întrebat, însă, dacă România a trimis cea mai bună garnitură de oameni politici și diplomați pentru a negocia dosarul. „Nu ar trebui să aruncăm vina neapărat spre ai noștri, dar putem să ne gândim dacă noi inspirăm încredere, dacă o poziționare mai puternică a oamenilor care reprezintă România ar fi permis să nu fim dați deoparte”, a completat George Jiglău

Consecințele blocării 

Politologul consideră că decontul politic va avea loc mai ales în funcție de cât de repede vor reuși cei de la putere, din nou, pe o direcție bună dosarul și să explice în mod clar situația. „Depinde de rapiditate din care ne vom reveni din supărare. Dacă se creează premisele rezolvării problemei, supărarea nu va fi de lungă durată. În schimb, toată discuția despre boicotarea firmelor din Austria e puerilă. Pentru că noi vorbim de niște politicieni temporari ai lor, la fel ca și ai noștri, care au luat decizii care au ieșit prost. Să ne supărăm pe bănci și firme mi pare ineficient”, arată Jiglău. De asemenea, Guvernul va avea o problemă de imagine, pentru că a promis ceva ce nu a livrat. „E important ca politicienii români să fie cât mai convingători. M-aș abține din partea opoziției să atace neajunsurile guvernării exact acum. Dar va fi o problemă de imagine. Ei ne-au promis că ne duc în Schengen, dar nu suntem acolo. Vor fi costuri politice. Probabil în interiorul Coaliției vot arunca vina de la unul la altul”, a completat politologul. 

Riscul euroscepticismului e pus sub semnul întrebării și depinde de gestionarea comunicării politice, potrivit specialiștilor. „Riscul euroscepticismului e o posibilă consecință. Poate se va spune la nivel de mesaje că UE nu ne vrea. Dar nu e adevărat. Toate țările, în afară de Austria, au fost de partea României”, a conchis Jiglău.

„Sigur, poate exista acum o piață mai bună pentru euroscepticism, însă părerea mea e că partidele mainstream - PSD, PNL - și-au împărțit comunicatorii de așa natură încât să acopere și o zonă care normal ar fi preluată de AUR. Deci faptul că au fost voci care au cerut „acțiuni mai în forță” față de olandezi, acum de austrieci, echilibrează situația”, completează Radu Magdin. 

O situație moderată e văzută și de analistul George Rîpă: „Nu cred că va crește euroscepticismul. Românii au înțeles că Austria și-a folosit abuziv dreptul de veto și că a fost un actor statal individual care a ales să infirme inclusiv evaluările tehnice făcute de Comisie. Unii politicieni din zone extremiste precum AUR vor intensifica discursul anti-occidental, pro-rus și așa-zis suveranist, dar românii sunt destul de inteligenți încât să înțeleagă că viitorul României este în spațiul de valori, de securitate și economic euro-atlantic”.  

Cum poate fi pregătit următorul vot

O Românie mai bine pregătită la nivel de decidenți, ar trebui dublată de mai mult curaj. „Cred că e nevoie de mai mult curaj din partea politicienilor români, actuala politică externă provincială și-a dovedit limitele. Trebuie să fim mai inventivi în a folosi instrumentele politice și diplomatice pe care le avem la îndemână, nu pentru a bloca decizii europene strategice, așa cum face Ungaria, ci pentru a ne promova interesul, așa cum fac polonezii și balticii. Trebuie să renunțăm la ideea că politica externă trebuie să fie plictisitoare și previzibilă și să înțelegem că și în acest domeniu vor avea mereu de câștigat cei care inovează, care își asumă riscuri, care știu să-și construiască alianțe pe care să se bazeze în momentele cheie”, a subliniat George Rîpă,

Radu Magdin susține că ar trebui mai multă muncă depusă în cancelariile occidentale, dar și în presa străină., „Din această perspectivă, noi ca răspuns avem 3 „P-uri” pentru viitoare obiective naționale și politici transpartinice. Aici mă refer la percepție, la poziționare și putere. Trebuie să ne întărim ca percepție, să comunicăm mai mult în presa străină, să îmbunătățim imaginea de țară, să poziționăm mai bine, mai constructiv, mai în forță, pentru a se înțelege consecințele în cazul în care România este pe nedrept blocată în anumite dosare. Haideți să umplem de substanță o serie de slogane folosite de-a lungul timpului, inclusiv cea de lider regional”, a explicat analistul politic.  De asemenea, și Magdin e de părere că trebuie să se treacă de la o atitudine timidă la una mai curajoasă, dincolo de slogane. „O întrebare de bun simț pentru președintele Iohannis și alți adepți ai provincialismului capului plecat, promovat timp de 8 ani de zile, adică să nu supărăm pe nimeni, să nu deranjăm că o să fie totul bine. Oare un lider regional, cum au clamat că e România, putea fi băgat într-un asemenea joc de un stat. Un stat de 20 de milioane poate fi faultat așa ușor de un stat mul mai mic?”.

Nu în ultimul rând, George Jiglău a recomandat poziții „mai convingătoare” ale politicienilor și diplomaților.

Politicienii au aruncat vina pe Rusia

Unii politicieni s-au grăbit de joi seară să arate cu degetul spre Moscova. În primul rând, că ar fi influențat opinia la nivelul statului austriac. În al doilea rând, pentru că a reușit să spargă unitatea europeană. Printre cei care au promovat acest mesaj au fost președintele PSD, Marcel Ciolacu, dar și Lucian Bode, ministru de Interne, care a vorbit de Rusia încă din discursul său de la Bruxelles.