Topul amenzilor pe judeţe în starea de urgenţă. Cine a mers pe amenzi maxime - Raport

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Judeţele cu cele mai mari valori totale ale amenzilor aplicate pe întreaga perioadă de urgenţă sunt Bihor, Dolj, Iaşi, Prahova şi Timiş. Judeţul Bihor a aplicat însă cele mai mari amenzi şi se remarcă detaşat cu suma totală de 40.607.840 RON, dublu faţă de judeţul imediat următor, Dolj, se arată într-o amplă analiz realizată de organizaţia non-guvernamentală EFOR.

Specialiştii de la Expert Forum au realizat o analiză a modului în care autorităţile au gestionat această criză prin aplicarea de sancţiuni administrative. EFOR a solicitat Inspectoratelor Judeţene de Poliţie (IJP) şi Poliţiei Române date despre cuantumul şi numărul de sancţiuni contravenţionale aplicate. 

„Majoritatea IJP-urilor au răspuns solicitării noastre încadrându-se în termenul legal standard prevăzut de lege. Excepţiile au fost Bucureşti, Olt şi Vaslui. Nu au fost transmise informaţii defalcate pe mediul rural/urban la nivelul fiecărui judeţ. Cu privire la încălcările care au generat aplicarea de sancţiuni contravenţionale, doar în foarte puţine cazuri IPJ-urile au comunicat aceste informaţii”, sublinază experţii. 

În ce judeţe s-au aplicat cele mai multe amenzi

Judeţele cu cele mai mari valori totale ale amenzilor aplicate pe întreaga perioadă sunt Bihor, Dolj, Iaşi, Prahova şi Timiş. Judeţul Bihor a aplicat însă cele mai mari amenzi şi se remarcă detaşat cu suma totală de 40.607.840 RON, dublu faţă de judeţul imediat următor, Dolj, care a aplicat amenzi în valoare de 17.926.669 RON, se arată în raportul EFOR.

Imagine indisponibilă

Judeţele cu cele mai mici sume totale ale amenzilor aplicate sunt Gorj, Covasna, Arad, Hunedoara şi Harghita. Prin comparaţie Gorj a aplicat amenzi în total de 1.090.900 RON, o sumă de aproape 40 de ori mai mică decât judeţul Bihor. Aceste diferenţe foarte mari atât între cele mai mari şi cele mai mici amenzi aplicate, cât şi diferenţa dintre suma totală a amenzilor aplicate la nivelul judeţului Bihor şi următoarele judeţe nu se poate justifica în niciun fel. 

La capitolul numărul de amenzi aplicate, cel mai mare număr de amenzi a fost aplicat în judeţul Prahova

(11462), urmat de Constanţa (9556), Iaşi (8720), Dolj (7846) şi Timiş (7658). 

Imagine indisponibilă

Comparaţie cu alte ţări

Limita minimă a amenzii a fost ridicată din 31 martie 2020 la 415 euro şi limita maximă la 4150 euro, indiferent de gravitatea faptei.  Raportat la venitul mediu lunar brut din România de 512 euro (Eurostat, 2014) şi de 5.386 lei în luna martie 2020, acestea sunt excesive, luând în considerare faptul că legea lasă la libera apreciere a organului de constatare înspre ce limită să aplice amenda şi că unele IJP-uri au aplicat ca regulă amenzi înspre maximul legal (20.000 lei). Prin comparaţie, alte state UE unde nivelul de trai este mult mai ridicat au impus sancţiuni mult mai mici şi diferenţiate în funcţie de gravitatea faptei.

„Faptul că Poliţia Română a fost pusă în situaţia de a acţiona cu agenţi cu o pregătire minimă – de doar 6 luni – este o consecinţă a politicii de resurse umane prost aplicată în privinţa instituţiilor de siguranţă şi ordine publică. Pensionările anticipate au decimat efectivul poliţienesc la nivelul ţării – oameni aflaţi la apogeul capacităţilor lor profesionale au ales sa plece din sistem pentru a beneficia de o pensie specială anticipate, generând o criză de personal experimentat la nivelul instituţiilor din care provin. Cunoscând aceste slăbiciuni ale sistemului, era nevoie de ghidaj pentru agenţii din teren pentru a asigura evitarea abuzurilor şi uniformitate în aplicarea legii”, arată experţii EFOR.

Imagine indisponibilă

Care sunt recomandările specialiştilor EFOR

În contextul în care se discută despre un nou val al pandemiei COVID-19 în toamna anului 2020 şi, odată cu el, despre o nouă perioadă de restricţii, Guvernul trebuie să folosească “lecţiile” învăţate în această perioadă pentru a se pregăti cu un plan de măsuri potrivite pentru următorul val:

Revizuirea cadrului legal privind starea de urgenţă şi starea de alertă pentru a asigura conformitatea cu prevederile constituţionale şi predictibilitatea reglementării. OUG nr. 1/1999 trebuie să fie modificată substanţial în perioada următoare prin lege.

Reglementarea în mod clar a sancţiunilor pentru încălcarea restricţiilor in perioada stării de urgenţă. Sancţiunile trebuie prevăzute într-o manieră diferenţiată, în funcţie de gravitatea încălcării, limitând puterea discreţionară a organului constatator în aplicarea sancţiunilor şi deci practica neunitară şi uneori abuzivă a acestora. Sancţiunile trebuie să fie corelate cu veniturile cetăţenilor români şI folosite doar ca ultim resort.

Adoptarea unei amnistii fiscale pentru a rezolva problema amenzilor aplicate până în prezent pentru a evita blocarea activităţii instanţelor imediat după ieşirea din starea de urgenţă.

Gestionarea problemei de personal din instituţiile de ordine publică. Politica dezastruoasă de personal din ultimii ani în instituţiile de ordine publică (pensionările anticipate şi conducerea interimară perpetuă) a generat problemele pe care le-am vazut în aceste zile. E nevoie de o strategie de resurse umane pe termen scurt, mediu şi lung care să fie agreată de jucătorii politici principali şi care să includă şi limitarea politizării organelor de aplicare a legii. Încurajarea avertizorilor de integritate şi construirea de mecanisme de raportare a neregulilor din sistem.

Creşterea capacităţii de analiză la nivelul instituţiilor de ordine publică. IJP-urile ar trebui îşi consolideze capacitatea de analiză şi să nu se rezume doar la aplicarea de sancţiuni. Datele colectate în această perioadă pentru fiecare UAT (numărul de sancţiuni, încălcările repetitive, conflictele etc) trebuie să fie folosite pentru a formula recomandări care să ajute la remedierea problemelor în teritoriu. Astfel de iniţiative vor spori încrederea populaţiei în instituţiile de ordine publică, care pot deveni reali parteneri în gestionarea crizelor.

Responsabilizarea individuală a cetăţenilor – nu guvernarea prin frică. Pentru gestionarea eficientă a unor astfel de crize, cetăţenii trebuie să respecte regulile nu de teama sancţiunii, ci pentru că regulile sunt percepute a fi juste şi necesare. Exhibarea nenecesară a forţei prin defilarea armatei şi jandarmeriei cu arme şi masini militare prin oraşe este un mijloc de a folosi frica pe post instrument de control. Impactul psihologic al acestei crize este în centrul preocupărilor de sănătate publică în lume, de aceea scopul statului ar trebui să fie acela de a comunica exact şi la timp cu privire la provocările de sănătate publică, fără a genera panică suplimentară în populaţie. Specialişti în acest domeniu ar trebui implicaţi în luarea deciziilor în timpul perioadelor de criză.

Eforturile de gestionare a crizei trebuie să aibă în centru persoanele vulnerabile, mai ales cele în vârstă sau în pragul sărăciei. E important ca măsurile aplicate să nu genereze excluziune suplimentară din viaţa socială. Recomandările ar trebui folosite înaintea interdicţiilor, prin limbajul folosit ar trebui să se evite exacerbarea fricii şi să se construiască punţi de parteneriat cu persoanele vizate, iar sancţiunile trebuie folosite doar ca ultim resort

Autorităţile publice trebuie să pună accent pe coordonarea mesajelor publice. Comunicarea contradictorie în această perioadă a adăugat la sentimentul de nesiguranţă a populaţiei şi alimentează teoriile conspiraţioniste.

Policy Brief Amenzi by Alina Vasile on Scribd

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite