Solistul 3 Sud-Est Mihai Budeanu, vindecat de COVID-19 în urma unui tratament cu o substanţă controversată. Precizările medicului ATI Radu Ţincu

Imagine: Shutterstock

Folosirea Ivermectinei în cazul bolnavilor COVID-19 se reîntoarce în atenţia publică, după ce solistul trupei 3 Sud-Est, Mihai Budeanu, s-a vindecat în urma unui tratament care a presupus un cocktail de Ivermectină, Remdesivir, vitamine şi plasmă de la un pacient. Dr. Radu Ţincu spune însă că Ivermectina nu a primit undă verde pentru tratarea COVID-19 nici măcar în SUA, unde a fost folosită pentru prima oară.

Ivermectina este un medicament aprobat pentru uz veterinar care, folosit inadecvat în cazul oamenilor, poate dăuna grav funcţiilor renale şi hepatice.

Dr. Radu Ţincu, medic primar ATI la Spitalul Floreasca, a declarat la Digi24 că e foarte probabil ca plasma să fi fost elementul care a dus la vindecarea lui Radu Budeanu, în condiţiile în care nu există încă dovezi că Ivermectina este benefică în cazul COVID-19.

„Discutăm despre un antiviral – Remdesivir – care a rămas în schema de tratament pentru COVID-19 pentru că studiile au arătat o scădere a numărului de zile de spitalizare, inclusive a numărului de zile petrecute în terapie intensivă. În schimb, în privinţa Ivermectinei lucrurile nu au mers în aceeaşi direcţie. Chiar pe data de 8 martie, Agenţia americană a Medicamentului a reiterat printr-o declaraţie publică faptul că toate datele pe care le-a analizat până în prezent nu indică eficienţa Ivermectinei pentru tratamentul COVID-19. De asemenea, pe data de 4 februarie chiar producătorul acestui medicament face o declaraţie publică în care spune că atât studiile clinice cât şi pre-clinice – adică şi cele de laborator şi cele pe oameni – nu au putut stabili o eficienţă a Ivermectinei în tratamentul COVID-19 la acest moment. Sunt studii în desfăşurare, aşteptăm colectarea datelor respective şi interpretarea rezultatelor. Dar până la acel moment, reiterăm – ca profesionişti în domeniul Sănătăţii – să folosim doar acele medicamente care sunt aprobate pentru a fi utilizate împotriva COVID-19”, a declarat dr. Radu Ţincu pentru sursa citată.

Medicul specialist ATI de la Spitalul Floreasca spune că, cel mai probabil, tratamentul cu plasmă convalescentă a fost cel care a dat rezultate pozitive în cazul lui Mihai Budeanu.  

„Suntem cu toţii fericiţi că solistul a scăpat de COVID-19, însă  este foarte greu să putem accepta din punct de vedere ştiinţific că un caz izolat – o singură persoană care a primt un anumit tratament – poate să reprezinte o semnificaţie statistică atât de mare încât să impună folosirea tratamentului respectiv pe scară largă. Este nevoie de studii populaţionale mai largi, trebuie să vedem exact: poate această evoluţie favorabilă a fost datorată plasmei care conţinea anticorpii împotriva SARS-CoV-2”, a mai spus dr. Radu Ţincu.

Avertismentul Ministerului Sănătăţii

Ministerul Sănătăţii a făcut precizări, pe data de 1 februarie, în ce priveşte administrarea Ivermectinei şi recomandă administrarea de medicamente doar la prescripţia medicului.

„În prezent, nu există niciun studiu randomizat cu privire la ivermectină şi COVID-19 publicat într-o revistă de specialitate care să fi urmărit ca obiectiv principal un criteriu clinic (simptome, spitalizare, intubare, moarte) şi să fi observat vreun beneficiu în privinţa acestuia. Studii preclinice (pe animale) şi clinice observaţionale oferă indicii că ivermectina ar putea fi utilă în tratamentul pacienţilor cu COVID-19, însă aceste date trebuie confirmate prin alte studii”, explică reprezentanţii MS.

 Ministerul Sănătăţii explică, de asemenea, că efectele medicamentelor fără recomandarea medicului pot fi unele negative.

„Administrarea medicamentelor fără o recomandare a unui medic poate fi dăunătoare sănătăţii. Un medicament odată administrat poate genera efecte benefice, poate să nu aibă niciun efect sau să genereze efecte negative. Cel mai bun mod de a afla ce efecte are cu adevărat un tratament este evaluarea printr-un studiu randomizat: jumătate din pacienţii urmăriţi primesc tratamentul pe care îl investigăm şi cealaltă jumătate (împărţirea fiind aleatorie) primeşte un placebo. Nici cercetătorii, nici pacienţii nu ştiu ce au primit de fapt până la sfârşitul perioadei de studiu (ceea ce calificăm ca fiind «dublu orb») ”, mai precizează MS.”, avertizează Ministerul Sănătăţii.