Românii plătesc cei mai mulţi bani pe medicamente compensate

Românii sunt nevoiţi să plătească aproape jumătate din preţul medicamentelor compensate

România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte sprijinul pe care statul îl acordă pacienţilor care au nevoie de medicamente - românii sunt nevoiţi să acopere 40% din costul acestora.

Conform OECD Health Data 2010, în Olanda pacienţii plătesc doar 0,7% din valoarea medicamentelor, francezii 1,2%, iar nemţii 5,4%.
În ţara noastră, pacienţii ajung să plătească aproape jumătate din preţul pastilelor.

România se află într-o situaţie mai bună decât Bulgaria, unde pacienţii sunt nevoiţi să plătească mai bine de 70% din costul medicamentelor, dar mult mai rea decât media europeană de 20% - procent plătit de pacienţi din preţul medicamentelor.

„În ţara noastră, compensarea medicamentelor este făcută de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate doar la nivelul celui mai ieftin medicament generic. Medicamentele originale care nu au generice sunt compensate în cuantum de 2%-50% pentru listele A şi B - unde sunt incluse cele mai multe boli, şi 100% pentru listele C - unde sunt incluse şi tratamentele pentru cele mai grave boli (bolile cronice, programele naţionale)", mentioneaza Cristian Lutan, Director Executiv Adjunct Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Hibele sistemului

Majoritatea tratamentelor de pe lista C trebuie însă aprobate de CJAS-uri sau CNAS pentru fiecare pacient în parte.

Judeţele au dificultăţi în ceea ce priveşte alocarea la timp a bugetelor necesare, iar în final, pacientul rămâne pe lista de aşteptare o perioadă mult prea mare, fapt care îi poate pune în pericol sănătatea şi chiar viaţa.

Cel mai mic procent din PIB alocat sănătăţii

România este printre ultimele locuri şi la procentul alocat din PIB sănătăţii - 3.84%, procent care este cu mult sub media europeană de 9%.

„România este printre ţările cu cea mai mică alocare procentuală din PIB din Europa. Sistemul de sănătate are nevoie la acest moment atât de finanţare, cât şi de un control eficient al cheltuielilor. Din păcate, sănătatea este privită ca o cheltuială de către autorităţile române şi nu ca o investiţie, iar eficientizarea este înţeleasă ca reducere de cheltuieli, fără a se lua în calcul faptul ca o populaţie bolnavă şi în continua îmbătrânire afectează şansele ţării de a ieşi din criza economică", adaugă Cristian Luţan.

Citeşte şi Faceţi testul de rezistenţă la caniculă!