Preafericitul dovleac

Holloween este sărbătoarea care simbolizează că graniţa dintre lumea aceasta şi cea de dincolo se slăbeşte, în timp ce ajunul Sf. Andrei este asociată în tradiţia populară cu apariţia strigoilor, cu farmecele de dragoste şi ghicirea ursitului

Sărbătoarea de Halloween a trecut. BOR a condamnat-o cu intransigenţa-i caracteristică. Cu maximă verticalitate. Se apropie, la fix o lună, sărbătoarea de Sfântul Andrei.

BOR o aşteaptă cu evlavios entuziasm. Sfântul Andrei, zis şi Apostolul Lupilor, este proclamat Ocrotitorul României. Sărbătoarea lui este Sărbătoare Bisericească Naţională.

Ce este Halloween-ul?

O sărbătoare de origine celtică celebrată în noaptea de 31 octombrie. Numele provine din limba engleză, de la expresia All Hallows' Even, ajunul sărbătorii creştine a tuturor sfinţilor - 1 noiembrie -, sărbătoare cu care Halloween-ul a devenit asociat în occident.

Graniţa dintre lumea aceasta şi cea de dincolo se slăbeşte, permiţând spiritelor, bune sau rele, să o traverseze. Strămoşii familiei erau cinstiţi şi invitaţi în casă, în timp ce spiritele rele erau gonite. Nevoia de a îndepărta spiritele rele a dus la purtatul de costume şi măşti. Costumele de Halloween înfăţişează figuri supranaturale, monştri, schelete, fantome, mumii, vrăjitoare şi diavoli. Copiii se maschează şi colindă pe la case purtând felinare din dovleci în formă de căpăţână. Halloween-ul este însoţit de parade şi carnavaluri. Spusul poveştilor cu fantome sau vizionarea de filme horror sunt şi ele părţi ale petrecerilor de Halloween. Sărbătoarea e asociată cu vremea recoltei.

Există mai multe jocuri specifice petrecerilor de Halloween. Unele jocuri sunt forme de divinaţie. De exemplu, se spune că femeile nemăritate care stau într-o cameră întunecată şi se uită în oglindă în noaptea de Halloween, vor vedea chipul viitorului soţ. În schimb, dacă sunt sortite să moară înainte de cununie, în oglindă va apărea un craniu.

Şi aşa mai departe...

Ce zice BOR despre Halloween?

Răspunsul este preluat din mai multe publicaţii care au reprodus un comunicat al BOR: Patriarhia Română împărtăşeşte îngrijorarea a numeroşi părinţi, elevi şi profesori din întreaga ţară faţă de organizarea în tot mai multe instituţii publice de învăţământ din România (de la grădiniţe până la liceu), a unor serbări de Halloween, o tradiţie care îşi are originea în adorarea păgână a spiritelor şi a unui zeu celtic al morţii, străină de cultura, credinţa şi spiritualitatea românească.

La astfel de manifestări ca cea de Halloween, sub pretextul distracţiei, elevii sunt invitaţi şi chiar îndemnaţi la practici oculte şi la adoptarea unui comportament nefiresc, adesea violent.

Deşi specialiştii avertizează asupra creşterii violenţei în societate şi agresivităţii tinerei generaţii în special, paradoxal sunt încurajate tocmai activităţile cu efecte negative asupra formării şi educaţiei copiilor şi tinerilor, uneori chiar incluse în programul de învăţământ extracurricular. Familia, Şcoala şi Biserica trebuie să conlucreze pentru formarea şi educarea generaţiilor viitoare în spiritul valorilor autentice din societate, prin cultivarea şi încurajarea cunoaşterii culturii şi tradiţiilor româneşti, a stimulării creativităţii şi iubirii de frumos, a discernământului între bine şi rău, adevăr şi minciună, dreptate şi nedreptate.

Şi aşa mai departe...

Cum se manifestă sărbătoarea tradiţională românească a Sfântului Andrei?

Noaptea care precedă (carevasăzică ajunul) ziua Sfântului Andrei - unul dintre apostolii lui Iisus, creştinătorul neamului românesc - este asociată în tradiţia populară cu apariţia strigoilor, cu farmecele de dragoste şi ghicirea ursitului, cu posibilitatea de a afla dacă anul care vine va fi roditor.

Lucrurile malefice şi cele benefice se îmbină, hotarul dintre ele dispare. În noaptea Sfântului Andrei, umblă strigoii să fure mana vacilor, minţile oamenilor şi rodul livezilor. Strigoii sunt spirite ale celor morţi care n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo şi nu-şi găsesc liniştea. În această noapte, aceste spirite devin periculoase. Distrug, aduc boli şi nefericire. Se crede că în noaptea Sfântului Andrei lupii încep să vorbească iar oamenii care îi aud află secrete groaznice. Muşcaţi de lupi, aceşti oameni se vor transforma în vârcolaci.

Usturoiul este folosit pentru apărarea gospodăriei. Fie uşile şi ferestrele casei sunt unse cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele, fie se atârnă cununi împletite de usturoi.

În noaptea Sfântului Andrei se poate prevedea cât de rodnice vor fi livezile şi ogoarele. Fetele care vor să-şi afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul acestuia să le apară în vis, sau stau peste noapte în faţa unei oglinzi, mărginite de două lumânări, până ce zăresc chipul acestuia.

Şi, din nou, aşa mai departe...

Ce zice BOR despre Sf. Andrei?

Sfântul Apostol Andrei este foarte popular şi a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roşie în 1995. În 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat Ocrotitorul României. În anul 2011 acelaşi for de conducere al Bisericii a decis ca ziua de prăznuire a sfântului, 30 noiembrie, să fie proclamată Sărbătoare Bisericească Naţională. Prin Legea 147/2012 Parlamentul României, la cererea Patriarhiei, a hotărât ca ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României să fie zi legală, nelucrătoare.

„Are o mare semnificaţie această zi, deoarece premerge Zilei Naţionale a României, 1 decembrie. Noi, Biserica, am luat-o înainte cu Sărbătoarea Naţională a Sfântului Apostol Andrei pentru a arăta că unitatea naţională a românilor are la bază credinţa creştină apostolică.”

Unde mai pui că în 1996 Capul Sfântului Andrei a fost adus în România la Iaşi şi la Galaţi. În paranteză fie spus, macabrul Halloween-ului are o mare calitate: e doar o joacă, un ceva care este departe de a se lua în serios. În timp ce macabrul moaştelor este înspăimântător de serios.

Tragem linie aproape aritmetic. Şi ajungem la două concluzii:

1.     Halloween-ul este sărbătoarea naţională a BOR.

2.     BOR condamnă public sărbătoarea propriului patron, Sfântul Andrei.

P.S. Sursele folosite sunt, în general, articole şi discursuri care pot fi găsite pe internet. La care se adaugă câte ceva din cărţi.