Post cu dispensă de la preot. Teologii explică de ce românii nu mai sunt atât de riguroşi cu respectarea tradiţiei. Postul e bun şi pentru creştini, şi pentru atei

Foto: Arhivă

Un sondaj recent arată că doar un român din 10 ţine întregul post al Paştelui. Experţii susţin că nu este o renunţare şi nici o ipocrizie, ci o adaptare la o lume agitată şi la o credinţă mai puţin prezentă.

Postul Paştelui, lung şi plin de restricţii alimentare, mai ales pentru creştinii ortodocşi, devine o sarcină tot mai greu de dus la bun sfârşit pentru multe persoane care se consideră religioase. Conform unui sondaj recent realizat de Reveal Marketing Research, doar unu din 10 români declară că reuşeşte să se abţină de la consumul de produse de origine animală, indicat în postul Paştelui, în timp ce 15% susţin că respectă postul în ultima săptămână a acestuia. 

Efecte benefice la nivel fizic şi psihic

Cu toate acestea, renunţarea măcar pentru o perioadă la consumul de produse animale – indiferent de motivaţie – are efecte benefice asupra sănătăţii fizice şi psihice, susţin specialiştii. 

Pentru un creştin, postul face parte din viaţa lui, subliniază teologul Bogdan Papacostea. „Dar sensul postului creştinesc nu este acela de dietă. Partea alimentară a postului este insignifiantă. Cel mai important este sacrificiul pe care-l face respectiva persoană. Şi nu-l face pentru o nevoie personală, ci pentru că aşa cere biserica. Aşadar, este o încălcare a propriilor instincte în numele unui ideal mai înalt. Acesta este postul”, explică profesorul Papacostea. 

Puţini au disciplina de a mai ţine întreg postul pentru că, mai spune teologul, societatea s-a îmburghezit: „Iar disponibilitatea de a face efort este din ce în ce mai redusă. Motivaţia religioasă nu mai este la fel de puternică, pentru că Biserica nu mai este la fel de puternică”. 

Adaptarea la o lume agitată

În fapt, este vorba şi despre o adaptare. „Postul catolic, de exemplu, este mult mai permisiv. Se mănâncă lactate, se mănâncă ouă, postul e mult mai puţin aspru, iar la protestanţi, nici nu se pune problema. În schimb, postul ortodox este unul foarte dur, mai ales postul Paştelui. Şi, fiind atât de dur şi atât de greu de dus, cred că cei mai mulţi dintre creştinii ortodocşi se consideră ortodocşi fără să aibă vreun dubiu în această privinţă, dar îşi primesc dezlegările chiar de la duhovnic. Pentru că la duhovnic probabil că explică faptul că nu au cum să ţină post, pentru că e prea dificil şi condiţiile de muncă nu le permit. Şi atunci, duhovnicul le poate da ceea ce se cheamă dezlegare – respectiv, să postească prima săptămână şi ultima săptămână a postului. Sau să mănânce diverse alimente care nu sunt permise în mod tradiţional în post, dar se pot permite dacă omul are o afecţiune medicală. Dezlegare pentru ouă, de exemplu, dacă omul are diabet şi trebuie să mănânce proteine. Cred că ceea ce vedem noi nu este o renunţare şi nici o ipocrizie, ci o adaptare la o lume agitată şi la o credinţă – să spunem – mai puţin prezentă”, conchide teologul. 

Putem ieşi din post mai graşi decât am intrat

Pentru persoane care nu au boli, nu sunt însărcinate sau în creştere, să facă o pauză de produse de origine animală, o perioadă, nu este rău, dimpotrivă, spune, la rândul ei, Maria Martac, nutriţionist. „Dar cu anumite condiţii. Poate aţi auzit că foarte multe persoane ies din post mai grase, deşi ele se aşteptau că, dacă nu consumă carne, lapte, ouă, vor ieşi balerine. Nu, dimpotrivă. De ce? Pentru că trebuie să fim foarte atenţi la ce mâncăm. Senzaţia de saţietate atunci când nu mănânci carne apare foarte greu. Nu apare, de fapt. Din cauză că mâncăm doar făinoase, legume, fructe, nu avem senzaţia de saţietate la nivelul stomacului, nu se secretă hormonul saţietăţii. Şi atunci, trebuie să mănânci conştient, să ai o porţie bine definită şi să te ridici de la masă, chiar dacă tu n-ai simţit că te-ai săturat”, recomandă nutriţionistul. 

Totodată, trebuie renunţat la „ciuguleli” de tipul pateuri, covrigi, banane, pe motiv că sunt de post şi sunt permise. „Nu, nu este permis. Trebuie să mâncăm foarte controlat, cu pauze de 3-4 ore între mese. Produsele etichetate drept „produse de post” sunt, în fapt, nişte bombe calorice, care au foarte mult zahăr. Pentru că, în momentul în care i-ai scos grăsimea, produsul nu mai are gust, motiv pentru care se adaugă zahăr, în compensaţie. Apoi, salatele, de vinete, cea orientală, sunt bune dacă nu le punem mai mult de o linguriţă de ulei. Şi am mânca o porţie mică. Dimensiunea stomacului este dimensiunea pumnului drept. Ori dacă tu mănânci un castron de ciorbă de lobodă şi mai pui încă un castron de salată orientală, care, pe lângă ulei, mai are şi măsline, care şi acelea au ulei, ajungem să adunăm foarte multe calorii”, atrage atenţia nutriţionistul. 

Trei mese şi două gustări ar trebui să ne fie suficiente în post, iar hidratarea ar trebui limitată la apă, fără sucuri şi fără alcool. „Cei doi centri nervoşi – ai foamei şi ai setei – sunt unul lângă altul în hipotalamus. Şi când se inflamează cel al setei, se excită cel de foame şi mâncăm de sete, ca să zic aşa. Ar trebui să nu bem deloc sucuri sau fresh-uri pentru că e o păcăleală. Ele conţin doar zahăr – fructoză, cu care organismul nostru nu prea are ce să facă şi-l depune ca grăsime – şi apă. Şi sunt persoane care mănâncă multe fructe şi sunt din ce în ce mai pufoase. Aceasta este cauza. E bine să mâncăm fructe o dată pe zi, ca desert”, atrage atenţia Maria Martac. 

Vizavi de renunţarea la carne pe tot parcursul vieţii, adaugă specialistul în nutriţie, consider că acest obicei este greşit. „Pentru că omul este un organism omnivor, care are nevoie de toate grupele alimentare mari: proteine, glucide, lipide. Chiar dacă veganii spun că-şi iau proteine din legume, nu sunt suficiente. Toţi aminoacizii esenţiali nu se află în legume. Pentru a-i obţine, trebuie să facă nişte combinaţii extraordinare, să ia suplimente. Se poate trăi cu regimul vegan, dar nu consider că este un lucru sănătos pentru metabolism, pe termen lung”, conchide nutriţionistul. 

Top alimente consumate în post

Participanţii la studiul mai sus citat au declarat că, în primul rând, în post mănâncă mâncare gătită – 81%, apoi salatele de crudităţi şi fructe – 72%, măsline – 60% şi pate vegetal – 43%. Cel mai puţin consumate produse de post sunt quinoa – 10%, tofu – 19% şi laptele vegetal – 23%. Unu din 3 români care ţin post consumă şi preparate pe bază de soia, seminţe sau produse oleaginoase, precum nuci sau migdale.