Parteneriatul civil: populismul şi îngustimea de minte pot introduce discriminări între cuplurile gay şi cele hetero necăsătorite

Parteneriatul civil: populismul şi îngustimea de minte pot introduce discriminări între cuplurile gay şi cele hetero necăsătorite

O decizie a CEDO în defavoarea statului român pe tema parteneriatului civil va obliga Legislativul să garanteze cuplurilor gay protecţia şi recunoaşterea pe care o au în UE. Imagine: Shutterstock

O condamnare a României la Curtea Europeană a Drepurilor Omului (CEDO) pentru lipsa unei legi care să reglementeze şi să protejeze relaţiile de cuplu dintre persoane care nu sunt căsătorite sau dintre persoanele gay – legea parteneriatului civil – este iminentă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea Europeană a Drepurilor Omului (CEDO) a intrat în ultima fază a dezbaterilor în dosarul Florin Buhuceanu şi Victor Ciobotaru împotriva României, proces la care au aderat şi alte 12 cupluri gay, înregistrat pe rolul CEDO pe 3 februarie 2020.
 
Asztalos Csaba, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combatarea Discriminării (CNCD), a explicat pentru „Adevărul” că, pe de o parte, legislaţia din România nu permite căsătoria persoanelor de acelaşi sex, dar nici nu recunoaşte oficializarea acestei relaţii, prin căsătorie, în alte state ale Uniunii Europene. Asta înseamnă că nici cuplurile gay căsătorite în alte state ale UE, dar care locuiesc în România, nu beneficiază de drepturile care decurg din această uniune pe teritoriul ţării noastre.
 
„Cele 13 cupluri care au depus plângere împotriva României la CEDO se plâng de lipsa unui cadru juridic în care ei să fie recunoscuţi ca şi cuplu şi să fie protejaţi. De ce spun că este previzibilă decizia CEDO: exact acelaşi lucru s-a întâmplat în cazul Greciei (n.r. – Vallianatos vs Grecia, 2013) şi în cazul Oliari împotriva Italiei (n.r - decizie din 2015). Dacă deschideţi aceste cazuri o să vedeţi că şi acolo cuplurile de acelaşi sex s-au prezentat la starea civilă şi au dorit să se căsătorească. Lor li s-a respins această cerere pentru că nu era reglementată această protecţie sau această instituţie pentru cuplurile de acelaşi sex. Parcurgând calea internă s-au adresat CEDO, iar Curtea a condamnat statele în aceste două cazuri”, a explicat Asztalos Csaba.
 

Ce au decis instanţele europene în alte cazuri

Preşedintele CNCD subliniază că CEDO nu a statuat în deciziile anterioare – cele împotriva Greciei sau Italiei – că un stat membru UE are obligaţia să asigure instituţia căsătoriei sau accesibilizarea instituţiei căsătoriei şi pentru cuplurile de acelaşi sex. Curtea a decis că un stat trebuie să ofere o alternativă similară din punct de vedere legal.
 
„Un stat poate să păstreze instituţia căsătoriei doar pentru cupluri de sex diferit, având în vedere raţiuni de tradiţie, de istorie, de cultură. Deci nu există obligaţia de a asigura instituţia căsătoriei pentru persoane de acelaşi sex. Un stat are obligaţia să adopte un cadru legal prin care – spune Curtea – se recunosc aceste cupluri şi sunt protejate de lege”, a explicat preşedintele CNCD.
 
Asztalos Csaba a dat ca exemplu cauza Relu Adrian Coman şi Robert Clabourn Hamilton versus Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), soluţionată de Curtea de Justiţie a UE, la solicitarea CCR. În respectiva cauză era vorba despre discriminarea pe criteriul orientării sexuale la nivelul IGI, în aplicarea procedurilor cu privire la dreptul la liberă circulaţie în Uniunea Europeană a celor doi reclamanţi.
 
„Avem decizia Coman Hamilton, în care CJUE spune că cuplurile de acelaşi sex constituie o familie în sensul larg. Avem decizia CCR din 2016 prin care analizează dacă se îndeplinesc condiţiile de iniţiativă de revizuire a Constituţiei pe art. 48 pe redefinirea familiei. Şi spune CCR: da, se îndeplinesc condiţiile, dar atrage atenţia că art 48 din Constituţie reglementează un tip de familie, care rezultă din căsătoria dintre o femeie şi un bărbat. Dar noţiunea de familie este mult mai largă şi este protejată de Constituţie prin articolul 26”, a declarat preşedintele CNCD. 
 

Momentul istoric când CCR a întrebat CJUE

Asztalos Csaba reaminteşte că în cauza Coman-Hamilton a avut loc o premieră pentru CCR: judecătorii constituţionali au sesizat CJUE cu o serie de întrebări pentru a dezlega chestiunea de drept. 
 
„CCR admite, într-o decizie de interpretare, neconstituţionalitatea prevederilor din Codul Civil care a limitat până la urmă libertatea de circulaţie a cuplului Coman-Hamilton şi spune în acea decizie că aceste cupluri au dreptul la recunoaştere şi protecţie în România şi în viitor acest lucru ar trebui să se întâmple. Curtea nu putea să spună altceva, că e obligatoriu, deoarece Curtea nu este legiuitor pozitiv, adică nu poate să spună (n.r. – Legiuitorului, Parlamentului) să adopte legi. O să vedeţi că merge tot pe jurisprudenţa drepturilor omului, citează cauza Oliari vs Italia şi decizia împortiva Greciei, precum şi din decizia CJUE din cauza Coman-Hamilton”, a spus Asztalos Csaba.
 
Preşedintele CNCD a arătat că acesta este motivul pentru care consideră că decizia CEDO este previzibilă, deoarece Curtea îşi urmează jurisprudenţa.
 
„Nu văd ce alte argumente juridice sau de altă natură ar putea să apară, astfel încât Curtea să îşi schimbe jurisprudenţa. Mai mult, şi comisarul pe drepturile omului al CE, prin amicus curiae (n.r. – cerere de intervenţie) pe care a depus-o acum două sau trei zile la fel merge pe această interpretare şi consideră că România încalcă art. 14 din CEDO. Eu am spus încă de acum 2-3 ani că România riscă să ajungă la acest moment şi că ar fi bine de gestionat în intern, fără o condamnare la CEDO, dar factorul politic nu şi-a asumat acest subiect, penttru că este unul sensibil”, a spus Asztalos Csaba.
 

Ce scrie în Constituţia României

Articolul 48 din Constituţie prevede următoarele: „(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor. (2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă. (3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie”.
 
Articolul 26 din Legea Fundamentală stipulează: „(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată. (2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”. Se observă că Legea Fundamentală defineşte căsătoria heterosexuală, dar nu exclude şi alt tip de relaţii ca făcând parte din „viaţa intimă, familială şi privată”.
 

Heterosexualii ar putea să fie discriminaţi

Dacă în privinţa cuplurilor gay o decizie a CEDO este previzibilă pentru considerentele expuse de preşedintele CNCD Asztalos Csaba, rămâne întrebarea ce ar putea să se întâmple cu românii heterosexuali care, din diferite raţiuni, trăiesc în ceea ce legislaţia din România numeşte „concubinaj”, adică fără să îşi oficializeze relaţia.
 
Asztalos Csaba e de părere că depinde de Parlament ce soluţie va adopta. Legiuitorul poate adopta o normă de drept care reglementează parteneriatul civil pentru toţi cetăţenii sau poate decide că această noţiune se aplică doar cuplurilor gay, restul persoanelor heterosexuale având la dispoziţie normele privind căsătoria.
 
„Ceea ce pot să vă spun este că în viaţa de zi cu zi ar fi nevoie de o astfel de reglementare şi pentru cuplurile de sex diferit, care nu s-au căsătorit, dar trăiesc împreună. 30% din copiii români din ultimii patru ani s-au născut în afara căsătoriei. Sunt foarte multe cupluri de sex diferit care trăiesc de zeci de ani împreună şi nu au reglementat raporturile patrimoniale, în caz de despărţire sau în caz de deces, nu au cum să semneze dacă unul dintre parteneri ajunge în spital, iar asta este o problemă reală. Ar fi bine ca Legiuitorul să vină cu o soluţie, ar trebui să adopte nişte norme care să permită o predictibilitate şi o stabilitate a acestor relaţii, pentru că este libertatea oricărui cuplu să se căsătorească sau nu”, a mai arătat preşedintele CNCD. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările