Paradoxul natalităţii în România: cei care ar trebui să facă copii nu pot, iar cei care pot îi lasă de izbelişte

Paradoxul natalităţii în România: cei care ar trebui să facă copii nu pot, iar cei care pot îi lasă de izbelişte

Au statut social peste medie, o locuinţă proprie, studii superioare sau chiar post-universitare şi vârstă trecută de 30 de ani. Este profilul românilor care îşi doresc cu ardoare un copil dar care, din diverse cauze medicale, nu-l pot avea. La pol opus, prea mulţi români care au numeroşi copii nu reuşesc să aibă grijă de ei şi îi abandonează.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fertilitatea scade într-un ritm accelerat în România, situându-se sistematic sub nivelul de înlocuire a generaţiilor, de circa 2,1 născuţi-vii la o femeie. Aşa reiese din primul studiu de analiză a problemelor de infertilitate din România.
 
Şi cu toate acestea, România este singura ţară din Europa care nu are o lege privind reproducerea umană asistată. Autorităţile nu au fost impresionate nici măcar de simulări realizate de specialişti care arată că populaţia ţării noastre va scădea în anul 2050 la aproximativ 15 milioane de locuitori. În acelaşi timp, prea multe familii care au copii îi abandonează din diverse motive aceştia ajungând să-şi pună capăt zilelor sau să se refugieze în alcool şi droguri.
 
Fără o lege privind reproducerea asistată
 
Concret, studiul iniţiat de Asociaţia pentru Reproducere Umană din România (ARUR) arată că în România, aproximativ 1 din 4 cupluri care îşi doreşte cât mai curând un copil nu a reuşit să obţină o sarcină până în prezent, deşi încearcă de 1-5 ani (27%). La aceştia se adaugă 11% care perseverează în încercarea lor de mai bine de 5 ani. În acest context, ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea semnalează faptul că România este singura ţară din Europa care nu are o lege privind reproducerea umană asistată. 
 
Specialiştii susţin că, în cazul cuplurilor care doresc să aibă copii, dar nu reuşesc, tratamentele medicale ar trebui acoperite de stat într-o proporţie mai mare. Mai ales că, peste 60% dintre femeile care nu pot avea copii au probleme la nivelul trompelor, al uterului, au endometrioză, sau au rezervă ovariană redusă. În ceea ce priveşte problemele de sănătate ale bărbaţilor, 72% din aceştia au probleme la nivelul spermogramei, iar 12% nu pot avea copii din cauze hormonale.
 
„Legislaţia în domeniul reproducerii umane asistate va trebui practic luată de la zero pentru că suntem printre puţinele ţări care nu avem o legislaţie în acest sens, avem doar acest program naţional care finanţează o singură procedură şi cu un buget de 4,7 milioane de lei”, atrage atenţia ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.
 
„În România nu e încurajată în general natalitatea, chiar dacă se mai dă o primă la naştere. În fond, nu este vorba de stimulente financiare, ci statul trebuie să asigure condiţii pentru creşterea copilului”, completează sociologul Mircea Kivu.
 
Profilul cuplurilor care îşi doresc copii
 
Cercetarea conturează şi un profil al cuplurilor care vor copii, dar nu îi pot avea: au un statut social peste medie, sunt căsătoriţi, au venituri nete ce depăşesc 5.000 de lei pe lună şi deţin studii universitare sau post-universitare. Însă la baza problemelor de infertilitate stă, între altele, şi vârsta înaintată la care cuplurile decid să devină părinţi, avertizează specialiştii, potrivit cărora odată ce trec de 30 de ani, acestea încep să se confrunte cu diverse probleme de sănătate, care s-au accentuat faţă de anii precedenţi.
 
„Femeia până la 30 de ani trebuie să aibă deja primul copil născut, pentru că, altfel, în afara problemelor existente de infertilitate, situaţia se agravează cu avansarea în vârstă. Din păcate, femeile se ocupă de carieră în detrimentul copiilor”, subliniază doctorul Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.
 
Mai precis, dacă în 1997 româncele deveneau mame, în medie, la 23,1 ani situaţia s-a schimbat dramatic în 2017, când vârsta medie a devenit 27,1 ani. În Bucureşti, femeile obişnuiesc să devină mame la 30 de ani. 
 
„Naşterile sunt amânate în societatea contemporană. Prima naştere e amânată pentru că tinerele femei fac studii mult mai îndelungate decât acum 30 de ani. E simplu: îşi doresc să aibă o carieră. Prin urmare, e normal că la o vârstă mai înaintată, de exemplu, la 30 de ani, fertilitatea din punct de vedere fiziologic să fie mai scăzută decât la 20 de ani”, a explicat, pentru „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu. 
 
Copiii fără părinţi şi tulburările de comportament
 
Însă în timp ce românii cu statut social peste medie se chinuie să facă copii şi ajung să apeleze la proceduri medicale pentru care se împrumută pe unde pot, prea mulţi dintre cei care au copii îi abandonează sau îi abuzează, fenomenul fiind în creştere în ultimii ani, atrag atenţia specialiştii. La ora actuală în România sunt sute de mii de copii care trăiesc cu un singur părinte sau care au ajuns în grija rudelor. 
 
Doar câteva zeci de mii din ei sunt prinşi în statistici, familiile preferând să nu raporteze situaţii reale, de teamă ca micuţii să nu fie luaţi de serviciile sociale şi astfel să rămână fără ajutoarele sociale de la stat. Singurii care au de suferit din toate aceste sunt chiar copiii, care confruntaţi cu teama de abandon dezvoltă tulburări de comportament, au rezultate şcolare slabe, dau în depresie şi de multe ori aleg suicidul. Iar România nu are o strategie dezvoltată în această direcţie, susţine psihologul Mihai Copăceanu. 
 
„Cu cât copiii sunt mai mici cu atât sunt mai vulnerabili. Dacă ambii părinţi sunt plecaţi, teama e şi mai mare. Se ajunge la abuz de substanţe neprimind afecţiunea părinţilor. Unii dintre ei ajung să comită infracţiuni. Apare abandonul şcolar, ei văzându-se nevoiţi să muncească pentru a se întreţine. Totul pleacă de la teama de abandon”, a explicat specialistul.
 
Sociologul Mircea Kivu atrage atenţia că în timp ce unele cupluri nu-şi doresc copii pentru că ştiu că nu îi pot îngriji cum se cuvine, alte cupluri au copii dar nu îi pot îngriji corespunzător. „Mulţi spun că au plecat tocmai pentru a asigura copilului un nivel de trai decent, dar un copil care are părintele în străinătate e un copil fără părinţi”, a conchis Kivu.
 
Declinul demografic s-a accentuat 
 
Scăderea natalităţii a dus la accentuarea declinului demografic în luna aprilie, arată cele mai recente statistici ale Institutului Naţional de Statistică. Concret, s-au pierdut 8.910 locuitori, cu 32,8% mai mulţi decât în aceeaşi lună a anului trecut, notează sursa citată. În aprilie 2018 s-au născut 12.709 copii, cu 976 de copii mai puţin decât în martie 2018 şi cu aproape 2.000 mai puţini decât în aprilie 2017. Tot în luna aprilie 2018 s-au înregistrat 21.619 decese, cu 3.620 mai puţine decât în martie 2018 şi cu 211 mai multe faţă de aprilie 2017.
citeste totul despre: