Doctorul Gindrovel Dumitra, despre motivul pentru care românii preferă vaccinurile de la Pfizer sau Moderna în locul serului AstraZeneca

Imagine: Adevărul

Oamenii tind să prefere vaccinurile Pfizer sau Moderna în locul serului produs de AstraZeneca, deoarece orice vaccin nou-apărut pe piaţă va fi întâmpinat cu reticenţă, în comparaţie cu primele, în care persoanele - români sau europeni - au început să aibă încredere, e de părere dr. Gindrovel Dumitra.

Coordonatorul al Grupului de Vaccinologie din cadrul Societatea Naţională de Medicina Familiei, dr. Gindrovel Dumitra, a explicat la Digi24 de ce multe persoane tind să prefere vaccinul Pfizer sau Moderna în locul AstraZeneca.

„Cu privire la vaccinul pentru COVID au fost discuţii în ceea ce priveşte absenţa unor dovezi. Pe măsură ce am câştigat experienţă şi am văzut care sunt reacţiile adverse a vaccinurilor Pfizer, respective Moderna oamenii au început să capete încredere în aceste vaccinuri. Orice vaccin nou care este adus este privit la început cu o oarecare reticenţă şi acest lucru este deminstrat de-a lungul timpului pentru că efectiv asta este firea umană, este o fire critică, ce preferă la un moment dat să ia o decizie în cee ace priveşte un vaccin doar după ce alţii s-au vaccinat şi au observat că nu s-a întâmplat nimic semnificativ”, a declarat dr. Gindrovel Dumitra la Digi24.

Cu privire la reacţiile adverse raportate de persoanele vaccinate cu AstraZeneca după prima doză, în comparaţie cu cei care s-au vaccinat cu Pfizer sau Moderna şi au raportat reacţii adverse după rapel, medicul a declarat:

„Există câteva diferenţe între reacţiile adverse date de serul AstraZeneca comparativ cu cele date de vaccinul Pfizer. De exemplu, reacţii adverse sistemice însoţite de febră par a fi mai frecvente la vaccinul AstraZeneca, în comparaţie cu vaccinul Pfizer. În acelaşi timp, reacţii adverse gen dureri musculare sau oboseală sunt mai puţin frecvente la AstraZeneca, în comparaţie cu Pfizer. Dar acestea sunt doar percepţii subiective. În momentul în care măsurăm aceste reacţii adverse, constatăm că intensitatea acestora la modul global este aproximativ egală, doar că (în cazul AstraZeneca – n.r.) sunt mai «zgomotoase» tocmai din cauza apariţiei febrei şi a faptului că acestă febră durează mai mult decât în cazul vaccinului Pfizer. Dacă în cazul vaccinului Pfizer simptomatologia durează între 12 şi 24 de ore, cel  mult 72 de ore, în cazul vaccinului AstraZeneca foarte mulţi pacienţi acuză (simptome care se întind pe – n.r) o perioadă mai lungă de timp, sigur, nu mia mult de 72 ore. Şi atunci apare o oarecere reticenţă, dar  - atât în cazul vaccinului AstraZeneca, cât şi în cazul vaccinului Pfizer – aceste simptome se remit de la sine şi sunt pasagere”. 

Dr. Valeriu Gheorghiţă: 1 milion de români vaccinaţi până pe 5 martie

Coordonatorul campaniei de vaccinare Valeriu Gheorghiţă a anunţat că până pe data de 5 martie va fi vaccinată persoana cu numărul un milion în România, fiind depăşite estimările făcute iniţial de autorităţi care îşi propuseseră că la finalul lui martie să fie imunizate 1,2 milioane de persoane.

„În luna martie vom primi aproximativ 1,2 milioane de doze de la compania Biontech/Pfizer, urmează să mai primim 230.000 de doze de la compania Moderna care vor fi distribuite în două tranşe, respectiv aproximativ 1,2 milioane de doze de la compania AstraZeneca. (...) Dozele de la Pfizer şi Modernasunt rezervate, toate locurile disponibile sunt ocupate până pe dată de 17 aprilie. Dozele sunt alocate şi vom deschide noi locuri de vaccinare pentru AstraZeneca”, a explicat coordonatorul campaniei de vaccinare, duminică seară la Antena 3.

El a fost întrebat câte persoane vor fi vaccinate în România la finalul lunii septembrie.

„Ar trebui să avem peste 10 milioane de persoane vaccinate. Primul milion îl vom atinge săptămâna viitoare, până pe 5 martie vom ajunge la persoana cu numărul un milion vaccinată în România. Din acest punct de vedere, din luna martie, bazându-ne pe estimarea calendarului de livrare, probabil vom avea acces la cel puţîn trei milioane poate chiar mai mult de doze, vom putea creşte ritmul de vaccinare încât să atingem acel prag de cel puţîn 10 milioane de persoane vaccinate. Sigur că acest lucru depinde şi de nivelul adresabilitate al persoanelor către vaccinare, marea provocare o vreprezenta accesul persoanelor din mediul rural la vaccinare şi de aceea în această perioada suntem preocupaţi să dezvoltăm acele unităţi mobile de vaccinare care vor fi puse în folosinţă pentru fiecare judeţ în parte tocmai pentru a începe vaccinarea persoanelor din mediul rural care au acces limitat la centrele de vaccinare”, a menţionat Gheorghiţă.