Dezastru la BAC: Miniştrii care au umplut ţara de proşti

Potrivit centralizărilor realizate de „Adevărul“, doar 44% din candidaţi au trecut examenul în acest an. Diferenţa faţă de  anul trecut, când de asemenea rezultatele au fost catalogate drept „cele mai proaste din istorie“, este uriaşă: peste 20 de procente.

„Bac-ul cu cele mai proaste rezultate din istorie" este o expresie veche de un an. Atunci abia începeam să ne dezmeticim: aflam că diplomele se pot vinde ca la piaţă şi că pot exista licee cu „promovabilitate zero" la Bacalaureat. „Rezultatul-dezastru" de anul trecut părea să aibă mai ales aceste explicaţii. Pentru cele din acest an, acum începem să developăm tuşele care alcătuiesc fotografia ruşinii.

Vezi aici primele rezultate la Bacalaureat

Bacalaureat de coşmar în Timiş. Elevii de la cinci licee au căzut în masă, niciun zece pentru timişeni

Nicio medie de 10 la bacalaureat în judeţul Hunedoara: trei licee au promovabilitate zero

Licean român care a studiat în Japonia: „Nu e ca la noi «ce şmecher sunt că am copiat». Acolo cine a copiat se simte ruşinat”

Cine sunt vinovaţii dezastrului de la Bacalaureat în judeţul Hunedoara

REVOLUŢIE LA ŞCOALĂ: Elevii din două licee care au picat Bacalaureatul au scris "M... Daniel Funeriu" cu vopsea pe pereţi

Procentul celor care au trecut cu bine de examenul de maturitate este sub 50% în mai mult de jumătate din ţară (25 din 42 de judeţe, până la ora închiderii ediţiei). Şi mai surprinzător este însă că în judeţe precum Mehedinţi, diferenţa dintre anul trecut şi cea din 2011 sfidează puterea de înţelegere: peste 55 de procente, între o rată de promovaţi de 82% în 2010 şi doar 27% acum. În 2009, Mehedinţiul era pe primul loc în ţară la promovabilitate: 98%. Caraş-Severin se lăuda cu 87% promovaţi anul trecut, pentru ca anul acesta să se găsească pe unul dintre locurile fruntaşe din lista dezastrului: 25%. Judeţul Giurgiu este anul acesta pe primul loc din coadă, cu unul din cinci elevi care a trecut, faţă de 58% în urmă cu un an.

Promovabilitatea la Bacalaureat pe judeţe

9,93 este media cea mai mare obținută la bacalaureat în județul Vaslui

Se caută motive

Care sunt cauzele rezultatelor la acest Bacalaureat, în condiţiile în care situaţia din şcoli nu s-a schimbat semnificativ în ultimele 12 luni? Supravegherea strictă este primul răspuns care vine în minte. Peste 660 de elevi  au fost daţi afară de la probele scrise, după ce au încercat să copieze. Alte câteva sute de lucrări au fost anulate pentru că erau identice. Directorul unui liceu din Giurgiu are o explicaţie personală pentru eşecul tuturor absolvenţilor săi la Bacalaureat.

Rezultatele catastrofale ale bacalaureatului din acest scot la iveală ceva care îţi dă fiori pe şira spinării.

Potrivit lui Ion Vasilache, directorul Grupului Şcolar „Miron Nicolescu", „subiectele la Limba şi literatura română i-a încurcat pe elevi, iar camerele de supraveghere i-au făcut făcut să se blocheze".„Nu m-am aşteptat niciodată la această situaţie. Mă aşteptam la probleme cu cei de la seral, dar nu şi la cei de la clasele care au urmat cursurile la zi. La română au fost probleme, pentru că subiectele nu au fost clare. În plus, mulţi se uitau prosteşte în cameră în loc să-şi facă lucrările".

Câţiva părinţi din Craiova îi dau dreptate. „Copiii au fost stresaţi de camerele video. Ar trebui să-l dăm pe Funeriu în judecată", comentau cei care şi-au însoţit copiii la avizierele liceelor. Preşedintele Edu Cer, expertul în educaţie Ştefan Vlaston, consideră că „important e că ne apropiem de adevăr. Poate că nici acum n‑am ajuns la 100% adevăr, şi trebuie să ne facem evaluarea mai precisă, să luăm măsurile care se impun, să evaluăm profesorii, managerii, inspectorii, în funcţie de rezultate".

Există licee unde niciun candidat nu a reuşit să promoveze. Care crezi că sunt motivele acestui fapt şi care sunt soluţiile pentru redresarea învăţământului preuniversitar?

Vlaston vorbeşte de „un ghem de vinovăţii". „E adevărat că preţul e mare, dezamăgirea trebuie să fie mare în rândul elevilor, profesorilor şi părinţilor, dar trebuie să vedem cine e responsabil. Aş începe cu vinovăţia sistemului. Vor nu vor, au n-au resurse intelectuale, toţi elevii au fost obligaţi să meargă pe traseul liceal, chiar dacă s-ar fi simţit mai bine într-o şcoală profesională. Vedem de alt­fel că cele mai proaste rezultate sunt la grupurile şcolare, iar cele mai bune - la liceele teoretice."

44% din candidaţi au reuşit să ia Bac-ul din prima sesiune a acestui an, cu 20% mai puţini decât în 2010.

Nemulţumire şi în Bucureşti

La Liceul „Jean Monnet“, mediile au fost peste 8   Foto: Mircea Păun

Nici Bucureştiul nu a fost scutit de ruşinea unor licee cu „promovabilitate zero", iar inspectorul general pe Capitală, Cristian Alexandrescu, este franc: „Este cea mai mică promovabilitate înregistrată vreodată în Bucureşti, fiind vorba de 42,03% din candidaţi. Sunt situaţii în care un elev a fost respins la o singură probă, dar sunt şi cazuri de elevi care nu au promovat mai multe discipline".

Numărul celor care au picat a fost aproape de numărul total al candidaţilor la Grupul Şcolar „Edmond Nicolau". La afişarea rezultatelor, toată lumea a fost nemulţumită. Din 311 elevi care au dat Bac-ul, doar trei au promovat, şi aceia din promoţia anterioară, care dădeau examenul pentru a doua oară. „Bă, da' proşti suntem!", a exclamat un băiat la aflarea veştii.

Chiar dacă nemulţumiţi de note, preocupările erau altele: „Acum că ai picat te mai duci la concertul Bon Jovi?", întreabă un băiat. „Eee, cum să nu!", răspunde colegul lui. „Râdem şi noi, facem haz de necaz", spune un altul. „Toţi sunt hotărâţi să depună contestaţii. „Ce-avem de pierdut?" Unii profesori din şcoală au dat şi ei vina pe dificultatea examenului şi pe „măsurile exagerate de securitate". „Copiii s-au speriat de camerele de filmat. Faptul că au lucrat sub supraveghere a contribuit cu siguranţă la scorul negativ. Dar şi subiectele au fost grele, ca de olimpiadă. Şi-au bătut joc de ei", spune un dascăl, care a ţinut să-şi păstreze anonimatul. Anul trecut, promovabilitatea la „Edmond Nicolau" a fost de 15%.

Un examen prea greu

Nemulţumirea era prezentă şi la liceele bune. La Colegiul Naţional „I.L. Caragiale", majoritatea mediilor a fost între 7 şi 8, cu un grad de promovabilitate onorabil. „Băiatul meu a luat 7,95, media generală. La geografie a luat cel mai puţin. Ştia bine, dar s-a grăbit", spune un părinte care a venit să vadă rezultatele cu ochii lui. „A fost un examen deosebit de greu. Aşa a simţit copilul, dar şi noi, că avem studii superioare şi ne dăm seama. Fata a luat note bune, mai puţin la matematică, unde a luat 5,05. Copilul e bun, e bine pregătit şi va merge la Facultatea de matematică. Promovabilitatea e destul de mare, deci copiii au învăţat, dar a fost mult prea greu." 

Ministerul analizează situaţia

Secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Oana Badea susţine că oricât de proaste ar părea, rezultatele din acest an trebuie privite ca fiind cele corecte. „Datoria ministerului este aceea de a organiza un examen corect, care să producă o fotografie cât mai fidelă şi o corectă ierarhizare a absolvenţilor. În al doilea rând, în calitate de părinte, simt nevoia să le spun absolvenţilor care nu au promovat Bacalaureatul în această sesiune şi părinţilor acestora că această nereuşită trebuie să se transforme într-un punct-cheie pentru o nouă mobilizare. Nu e pierdut în acest moment nimic, pentru că ei au posibilitatea de a se mobiliza, sunt convinsă. În toamnă va exista o nouă sesiune, deci o nouă şansă pentru ei."

Secretarul de stat mai precizează pentru „Adevărul" că toate liceele cu „promovabilitate zero" vor intra automat în procedură de monitorizare. „E o procedură obligatorie, pe care o ducem la îndeplinire cu partenerii noştri de la ARACIP (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar). Managerii care nu-şi fac datoria riscă sancţiunile prevăzute legal."

Probleme mari pentru admiterea în universităţi

Universităţile vor fi obligate în acest an la două sesiuni de admitere. „Acest lucru se va întâmpla, foarte probabil, şi la Universitatea Politehnică Timişoara", spune rectorul instituţiei, Nicolae Robu.  Explicaţia e simplă: sunt prea puţini bacalaureaţi deocamdată faţă de câte locuri există în facultăţi.

Cursurile acoperă golurile din liceu

Rectorul Robu este foarte mulţumit că au fost scoase la suprafaţă neregulile care existau până acum la examenul de maturitate. Scăderea calităţii învăţământului preuniversitar era vizibilă de foarte mulţi ani, însă doar acum s-a reflectat şi în rezultate, explică Robu. „La noi nu s-a făcut rabat de la exigenţele universitare, aşa încât ajunsesem să avem o rată de pierdere a studenţilor de aproximativ 50%".

Cu alte cuvinte, doar jumătate din studenţii care urmau cursurile anului I reuşeau să treacă în anul II de studiu. De aceea, conducerea universităţii a decis în urmă cu patru ani să organizeze cursuri suplimentare de matematică şi fizică pentru studenţii din anul I. „Cursuri gratuite pentru studenţi, dar pentru care profesorii sunt plătiţi. Cu ajutorul acestor cursuri, studenţii reuşeau să ajungă la nivelul de cunoştinţe necesare în anul I de facultate", explică rectorul Nicolae Robu.

Mihail Şora (foto1), Liviu Maior (foto2), Virgil Petrescu (foto 3), Andrei Marga (foto 4), Ecaterina Andronescu (foto 5), Alexandru Athanasiu (fotot 6), Mircea Miclea (foto 7), Mihail Hârdău (foto 8), Cristian Adomniţei (foto 9), Daniel Funeriu (foto 10)